- Când avea şase ani, tatăl meu a început să muncească în mină, mi-a spus R. 12 ore pe zi, treaba lui era să stea, pe întuneric, la primirea vagonetelor. Îmi spunea că în cele mai multe zile, peste el treceau şobolanii, fugind spre adâncul galeriei, unde aveau să găsească mâncare - resturile ori firimiturile rămase de la mineri. Nu primea lămpaş - ce rost avea, dacă se descurca pe întuneric?
La şase ani.
Se întâmpla acum vreo 80 de ani.
N-a trecut realmente chiar atât de mult timp, dacă stau să mă gândesc mai bine.
Se afișează postările cu eticheta Minerul minor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Minerul minor. Afișați toate postările
miercuri, 5 octombrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
