În spiritul harpagonez/sc/ic pe care-l întruchipez pân’ la os, aşa cum dovedeşte şi principiul Mama nu aduce, în calitate de mumă extenuată, eternel prim cărătoare de bagaje, recunosc că m-a cam durut la başcheţi de Moş.
Da, bine, am avut brad (a fost distracţia majoră a sărbătorilor trecute; ce altceva mai poţi trânti pe jos cu atâta farmec? ce poate fi mai interesant decât să smocăi metri întregi de beteală?)
Am avut chiar şi cadouri.
N-au fost de mare interes. Cutii ambalate colorat, acolo...
E drept că nu am avut vizibil şi Moş, cu vizită, poezii, poze, etc, pen’ că tot poporu’ care ar fi putut colabora la întruchiparea personajului ierea p’in alte localităţuri.
Deci, fără.
Aşa că, acu’, cetind la Ada despre strategiile de răspuns la provocarea cum că Moş Crăciun (nu) există, mă-ntreb, pentru cazul meu, dacă şi cum să-l înfiinţez.
Recunosc, mă bate gândul să optez pentru un Moş eluziv.
Există, da’ iaca nu l-am văzut. Ghinion.
Parcă aşa e mai multă magie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
13 comentarii:
Pot sa invat varianta B a Adei pe de rost?! Ca sa ma simt eu in singuranta, nu de alta. A mea are niste dubii de anul trecut incoace. M-am gandit sa o mai las sa creada in Mosu' o vreme (cumva acest aspect ma face sa o simt pe ea inca in categoria - are 9 ani, totusi). Chiar acum cateva zile m-a luat tare in masina: "Mami, nu-i asa ca nu tu pui cadourile sub brad?" (avantajul era ca eu eram soferul si nu eram cu fata la ea, asa ca am avut timp sa imi asez grimasele in ordine). Dupa care a continuat pe un ton sever: "... ca daca esti TU, sa stii ca am o lista lunga de cadouri pe care mi le doresc!". Nu stiu cum, dar am reusit sa neg vehement si convingator ca nu eu sunt inculpatul Mos Craciun.
noi l-am avut in fiecare an le mos, in carnea si oasele lui batrane, sub barba si costumul lui rosu. si il adora! (bineinteles, si pe tataie-actor-vexat il adora) si tot anul vorbeste despre el!
pt noi e chiar mosul, e frantura dintr-o fantezie devenita palpabila, e joc, nu minciuna. nu-mi pot duce fata intr-un oras al copiilor unde poate sa se scalde in lacuri de ciocolata calda si intre jeleuri imense si nebun colorate, nu se poate da in carusele din acadele pe care le poate calari si linge in acelasi timp, dar macar il poate avea, odata-n an, pe "Mos Tăciune" ăsta nemuritor.
* tataie-actor-versat :) . bine, si vexat uneori, da` nu recunoaste(m)
Eu n-am amintiri prea placute cu Mosul in carne si oase. In primul rand pentru ca primeam cadou daca spuneam o poezie, ceea ce nu inteleg pana in ziua de azi. Pai daca e cadou, e de dat, nu de cumparat, frate!
La noi inca nu-i foarte mare interesul, i-am povestit una- alta, stie ca Mosii din magazine ori de pe strada nu-s Mosul adevarat, sunt maxim niste ajutoare de-ale lui. De anul asta mai stie si ca Mosul aduce cadouri copiilor, adultii si le fac singuri; si copiii pot sa daruiasca cate ceva celor dragi, pe langa Mos.
Pentru cand o veni vremea explicatiilor mai amanuntite, m-am gandit la o poveste in care Mosul vine la copiii care cred in el, in magie. Cand simte ca nu mai cred, isi trimite ajutoarele, aka parintii si prietenii. Ceva de genu', sper sa mai am timp sa rafinez varianta.
Cu un Mos in carne si oase exista la un moment dat riscul recunoasterii - varul meu avea intre 3-si 4 ani cand a recunoscut papucii bunicului sau in picioarele Mosului, si de-atunci a fost cam gata :D.
Daca optezi pentru unu' real, macar sa fie cineva necunoscut :P. Si care nu santajeaza, cadouri contra ceva. De care sa fii sigura ca va spune/face exact ce-ti doresti tu :)
Am sters ca era plin de greseli :D
Ralu, mie imi place varianta ta!
da` precoce baietelul `cela - eu eram abia prin clasele 3-4, si inca dupa ce mi-a spulberat misterul o colega de clasa! :) :) :) dupa care am devenit atenta la detalii recunoscand, cu urmatoarea ocazie, pantofii tatei
eu, una, adult major si vaccinat :) inca am o problema cu mos craciun: exista/nu exista. cred ca mi se trage de la o intamplare din copilarie: odata, cica, tataie a facut pe mos craciun (fara haine rosii, ca nu existau in dotarea familiei si locatia temporala este ante '89, doar cu un cojoc intors pe dos). asta sustine restul familiei (parintii si mamaie, tataie nu mai e, asa ca nu pot sa-l intreb). insa eu imi amintesc de ambele personaje (tataie si mosu') in aceeasi incapere, in acelasi timp. putea fi un vecin, dar familionu' o tine mortis ca era tataie.
noi, si acum, cand toata lumea pune cadouri pentru toata lumea, o facem pe ascuns, sa nu ne vada restul. :)
eu anul asta nu i-l aduc in discutie. oricum nu-mi place individul. si la anul va afla ca un cadou mic si dragut va fi de la mosu, iar restul cadourilor mari si stralucitoare vor fi de la parinti
Crevs,
cred ca poti, ca nu e lunga:)
dar va trebui sa te ocupi de drepturile de autor.
Hm. Deci, daca tu esti Mosul, trebuie sa cotizezi suplimentar? Hm.
Gratioasa,
frumoasa compensatie!
Ralu',
ce mos santajist!
Interesanta si versiunea ta, cu sublinierea ideii de cadorisire si a magiei.
Eu recunosteam vocile, nu incaltarile :)
Anonim,
cunosc versiunea cu cadourile puse pe ascuns.
O cunosc pana si pe cea cu bradul adus si impodobit pe furis!
E una dintre cele care ma atrag cel mai mult.
Shmeny,
la Olga, anul asta, daca reperele sunt comune cu cele mutunautice, n-are rost. Si cu Mos, si fara, va fi tot aia.
Imi place si ideea cu cadoul mic de la Mosul, micuta conserva cu magie...
Mai exista o varianta (ptr copilasi destul de mari incat sa stie ce sunt banii): Mosul aduce cadouri, dar Mami si Tati platesc pentru ele - fiindca lumea e foarte mare si Mosul nu-si mai permite sa ia cadouri gratis ptr toti.
Acest Mos doar lasa cadourile sub brad - varianta vine la un american, nu-i a mea :)
In copilaria mea, Mos Gerila a fost (pe rand) bunicul, un vecin, unchiul, ba chiar si mama (zice ea, eu nu cred). Am recunoscut vecinul dupa voce si papuci si n-am mai vrut sa-i spun poezia (i-o mai spusesem de cateva ori inainte).
Varianta cu Mosul eluziv e buna, dar ce te faci cu colegii care vor spune "la mine a venit Mosul, i-am spus poezii bla-bla si m-a mangaiat pe cap"?
Xelomon,
multumesc pentru sugestie.
O sa termin de-ntors problema pe toate partile si, dupa ce voi fi decis cum sa facem, in practica, desigur, lucrurile se vor intampla fix invers :)))
Cat despre ce-ar putea spune ceilalti copii... n-am nicio apasare. Nu suntem la fel, nu locuim in aceeasi casa, nu primim aceleasi cadouri, nu ne bagam in pat la aceleasi ore - e logic sa ni se intample diferit lucrurile si la venirea mosului.
Mutunau a fost dintotdeauna constient de existenta unor diferente intre noi si ceilalti, asa incat ma astept sa ridice din umeri si atat. Cel putin anul asta!
Mi-am dat seama ca exista varianta: parintii au platit mai multi bani pe vizita lui Mos Craciun (MC) in loc sa-i dea pe cadouri. Sau au inchiriat unul fals :D
Xelomon,
ce Mos capitalist, cere bani pe vizita!!! :)
Trimiteți un comentariu