Fără vreun motiv anume (deşi, analizând, aş putea identifica vreo câteva...) azi a fost o zi bună. Limpede. Liniştită.
Pe durata căreia n-am simţit nevoia să mă-ntreb cât o să ţină, ci am apucat să mă bucur de micul ei echilibru.
Lucru pentru care mă simt atât de recunoscătoare încât consemnez!
Muţunau a ajuns la munte, unde a mâncat fhrăguţe şi s-a giucat cu pisicu'. Care pisic, la comanda lasă-mă-n pace (mâţul în chestiune are oarece ADN de lipitoare) se pare că s-a executat. Cel puţin aşa a sintetizat Muţunau, la a doua relatare a poveştii!
Devine cumva conştient de propriu-i discurs, ceea ce mă fascinează intens.
(nu mâţul)
joi, 11 august 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
sa va fie de bine si sa crreasca si sa se inmulteasca (zilele ca azi)!
MihaelaMaria,
multumim!
Asemenea! :)
Trimiteți un comentariu