marți, 30 august 2011

...şi respiră.

trimite copilul la medic
cruceşte-te la auzul prescripţiei
prednison,
pentru răceală,
să-l mănânci tu,
la prânz

găseşte baby-sitter
repară aparatul de fotografiat,
gândeşte-te dacă, pentru anul ăsta, nu vrei, totuşi, bonă
superman
hotărăşte-te dacă vrei să cumperi altul
cu ce bani
şi, dacă da, pe care
sau poate schimbi grădiniţa cu orar devenit prea scurt
repede, că se termină oferta şi stocul
că e deja foarte târziu pentru asta
du pisica la medic
plastifiază planşele despre vreme
termină de tradus restanţele
spală şi etichetează hăinuţele, în lipsă
citeşte documentele pentru şedinţa de mâine
reia agenda
răspunde instant la toate telefoanele de la muncă
refă agenda
eventual, înainte ca ele să apuce să sune
scrie
răspunde şi la mailuri
pune ţara la cale cu toată lumea
iar
re-prioritizează, a şaptea mia oară
iar
vezi că V mai are puţin şi face un atac de panică
iar
calmeaz-o
iar
bea a şaptişpea cafea a zilei
nu uita de pr-ul personal
foarte important
(cui mama găilor i-o mai păsa realmente de el)
e simplu
cam ca mersul pe sârmă
ah, ghimpată

şi-ntr-o pauză
miroase iarba proaspăt cosită
...şi respiră.
Respiră.

19 comentarii:

alina spunea...

Mie imi pare (ce ma doare de fapt cel mai acut) ca imprastierea asta in milioane de directii e de-a dreptul fizica, adica pur si simplu nu stiu cum sa ma mai adun la loc. Parca traiesc intr-un haos contagios, eu nu mai sunt niciunde, clara, stiind ce am de facut, fiind asa de peste tot.
Of. Greu.
Privesc reluatul lucrului in afara casei, in modulul zilnic repetitiv, sau oricum ca majoritar ocupant al timpului meu, drept cel mai mare cosmar al vietii mele. Nu stiu cum voi face fata. Si cand voi avea curajul sa iau taurul asta de coarne (oricum va fi curand, teribil de mai curand de cat ma simt capabila). Devine o necesitate. Pe care nu pot interioriza, inca, cu un accept.

Imbratisari.

Mamiţuni spunea...

Alina,
eu cred ca e fizica. Asa se simte, cel putin.
Am si zile-n care-mi pare ca m-am dezagregat definitiv.
Nu stiu ce sa-ti spun despre lucrul in afara casei... mie un part-time mi se pare un compromis sustenabil, da' iaca n-am parte de el.
Iti tin pumnii sa reusesti sa pastrezi echilibrul.

Intorc imbratisarile.

Carla spunea...

Dati-mi mie copiii, amandoua... ma ofer baby-sitter pe viata, ca alternativa de a nu mai calca in veci intr-un birou. :)

Anonim spunea...

dap. si eu incep sa ma gandesc deja la cursuri, joburi, birouri, si cred ca prefer totusi sa schimb pampersi decat sa o iau de la capat cu alergatul intr-o mie de directii.
e clar ca o sa incerc sa gasesc un part-time.

Mamiţuni spunea...

Carla,
ai castigat la loto si eu nu stiu? :)
(caci, in conditiile astea, si eu as strange acasa o mica echipa de baschet - la fotbal inca nu ma bag!)


Blo,
part-time-ul mi se pare cea mai buna idee - deocamdata, aici, prea rar intalnita.
Indiferent ca e numar redus de ore pe zi sau numar redus de ore pe saptamana, tot mai poti respira.
La program de 8 ore... care se fac 10... argh.

Carla spunea...

Ei, nici vorbă... dar speram să plătiţi voi bine şi toată lumea să fie fericită! :P

De altfel, dacă fac o socoteală simplă între 2 locuri la o creşă particulară şi ceea ce aş putea eu câştiga întorcându-mă la job (job pe care nici nu-l mai am)... mai bine stau acasă, pe gratis. Că tot fără nimic rămân.

Raluca spunea...

:( Cam ce spune Alina simt si eu... si referitor la tine, si referitor la mine, si referitor la teama de job...

Eu incerc sa stau fara plata pana la 3 ani, dar nu reuseste nimeni sa ma lamureasca ce implica asta pe la CAS si alte case... Pentru ca o bona ar fi mai scumpa decat salarul meu :D.

Ce pot sa spun? Te imbratisez si sper sa gasesti echilibrul si linistea.

Mamiţuni spunea...

Carla,
pacat - ar fi facut ramanerea acasa mult mai confortabila!
Cat despre calculul de bani - da, cand ai gemeni balanta pare sa incline spre ramas cu copiii. Doar daca nu cumva veniturile de la job sunt fabulos de mari!


Raluca,
eu stiu ca, daca iti platesti lunar, in nume propriu, contributia catre asigurarile sociale, ar trebui sa nu-si mai faca nimeni nicio grija. Mai intreb odata un specialist in domeniu si revin.
Cat despre teama... nu stiu daca vorbim de teama de job. Ma tem de oboseala implicita si impovaratoare pe care o aduce - aiurea. De faptul ca-mi ocupa excesiv de mult timp - nu 8, nu 10 ci mai degraba 12 ore... nu mai vorbesc.
Intoarcem imbratisarile.

Zu spunea...

Adaugam: reclama gradinita la n comisii, formateaza computerul singura desi nu e ceva la care te pricepi asa ca sparge-ti capul cu gratie, recapata-ti increderea in gradinite si in oameni si cauta una noua vizionand 8 care mai de care mai naucitoare, gaseste pentru work un concept inovativ-sclipitor-naucitor cu mintea ta cea odihnita, fa si o supa, sa aiba cel mic ce manca, du-l la analize, cearta-te cu x-client la work cu pretentii absurde si cat casa, invata un program nou in cateva zile, citeste-i copilului povesti la culcare intonand vesel diversele personaje, nu te enerva pe rudele x, y si z, plangi seara in perna ca sa te descarci, cauta efectul a n medicamente si variante bio pentru n produse, asteapta deja cu inima cat un purice elementul cheie fara de care nu poti face proiectul ... si tot asa, dar orice ai face ai grija sa ramai zen.

Ma simt ca intr-o capcana, de parca am cazut in groapa Marianelor: lumea pare neagra, prea stramta si apasatoare aici. Nu ma prind unde e iesirea :-(... Problema e ca ma intreb daca fac eu ceva gresit si ce...

Mamiţuni spunea...

Zu,
o zi "obisnuita" din viata unei mame...
Inteleg ca s-a rezolvat cu gradi? (la aia veche ce s-a intamplat? sa stim sa ne ferim de ea!)
E, in unele zile, ametitor.
Cu senzatia ca esti intr-un acordeon pe care cineva tocmai l-a-nchis.
As vrea sa am o solutie - dar, deocamdata, alta decat o detasare obosita, nu stiu.

Zu spunea...

Despre gradinita veche o sa scriu, pe moment astept autoritatile sa faca ceva. Gradinita noua... se ascunde inca, parca tot mai multi fac din asta doar o afacere gandita meschin. Restul... ramane cum am stabilit :D, nu ma astept la solutii, incerc sa ma tin "intreaga".

Mamiţuni spunea...

Zu,
de ce astepti mai intai ancheta?
Nu de alta, dar autoritatile se misca greu.

Si-apoi, povestea ta spusa din perspectiva proprie, cu lucrurile la care ai fost direct martora, ar putea fi spusa oricand - pentru ca in termenii astia e adevarata. (cu alte cuvinte, daca eu am vazut pe cineva plesnind un copil, de pilda, pot oricand sa spun asta - e marturia mea - indiferent daca instanta gaseste sau nu persoana respectiva ca fiind vinovata)

Ce aspecte neclare exista inca?

Cat despre afacerile gandite meschin - da, multe gradinite asa par. De curiozitate, asa ti s-a parut si Montessori? Parca ti-o recomandase cineva, intr-un comentariu. Sau n-ai apucat s-o vezi?

Zu spunea...

E o situatie care se poate remedia si nu vreau sa le dau ocazia sa o faca inainte de vreme, de aceea nu am scris inca - dar cat de curand o sa scriu :D. Montessori nu mai are locuri libere, doar o lista luunga de asteptare...

Mamiţuni spunea...

Zu,
ahaaaa... esti machiavelica!
(sau machiavelnica :))) )
Da' ti-a placut Montessori, sau ai pune-o tot in categoria "gandita meschin" ?

Zu spunea...

Nu te pui cu o mama :-). Sau, mai bine zis, nu te legi de puiul ei... Nu am vazut Montessori, am aflat xa nu sunt locuri si am zis sa nu ma amarasc degeaba cumva. Asa si cu o gradinita din zona, de peste 500 eur - mai bine nu ma duc, ce ma fac daca imi place mult?

Mamiţuni spunea...

Zu,
la Montessori niciodata nu sunt locuri :D - dar unii copii se mai retrag in plin sezon de raceli, deci oarece loc ai putea prinde. Prin oarece inteleg un grad de imprecizie temporala - nu e clar in care luna...
E si foarte scumpa - nu e foarte departe de cei 500 de euro...
Nu stiu - ce te faci daca iti place mult? :)
(stii ce sa le ceri foarte ferm altora?)

Anonim spunea...

Mamituni, intervin scurt si clar cu o rugaminte...desi as mai spune cate ceva, te citesc constant si e blogul meu preferat, ma rog sa-ti gasesti mereu timp sa mai scri cate ceva :)

Asa, sa revin la rugaminte... Scriai ceva de planse despre vreme. Poti sa-mi dai un link unde pot gasi si eu?

Si mai zic ca m-as bucura si as gasi extrem de util, idei de activitati pentru acasa , extra gradinila... Orice link, idee, planse... sunt maxim de bine venite :) Mai ales ca suntem putin in urma voastra, la varsta si as avea timp sa ma pregatesc :)

O imbratisare mare cu drag !

Renate

Mamiţuni spunea...

Renate,
plansele de care vorbeam eu sunt primite de-afara.
Pentru ca ele nu s-au intors inca de la plastifiat :) nu stiu sa-ti indic sursa, dar revin.
Intre timp, vezi ca am un capitol de link-uri numit "De colorat. Deseneee animaaateee!!!" (in dreapta postarilor de blog, al treilea capitol de sub "comentarii recente"

Cred ca gasesti chestii utile si aici (multumesc, Ada!):
http://www.didactic.ro/cautare?search=planse&x=0&y=0
(daca nu mai merge cautarea, intri pe site si cauti dupa "planse")

Multumesc pentru provocare, ma mai gandesc si revin!

Anonim spunea...

Multumesc frumos ! o sa intru si pe linkurile acelea :)

Intre timp am dat cautare in engleza si asa am reusit sa gasesc mai multe "free worksheets"

Renate