Muţunau, actualmente tatuat cu Lego Ninjago (Angry Birds par a fi căzut în dizgraţie - sau, eventual, pe planul doi), a greblat de undeva oarece broşură Lego şi scrie pe ea ce să-i aducă Moş Crăciun - face, cum ar veni, comenzi!
Apoi vine la mine cu nişte ochi de tip Motanu’ Încălţat:
- Mami, să-i scriu lui Moş Crăciun şi despre ce doreşti tu?
Mvai, ce copil adorabil!
- Mulţumesc, e foarte drăguţ din partea ta! Doar că, pe de o parte, eu nu m-am hotărât încă şi, pe de alta, e dorinţa mea, o să mă ocup eu de ea.
- Sigur nu vrei să-i scriu eu?
- Mulţumesc, sigur!
Peste 2 minute:
- Mă gândeam c-ai putea vrea această pisicuţă cu şoarece, de la Lego Creator...
***
- În maşina mea astfel de comportamente (X, Y, Z, ce făceau ei) nu sunt permise! Le puteţi desfăşura, eventual, venind pe jos sau cu tramvaiul. Eu n-am de ce să le suport. Priceput?
Pauză câteva secunde, apoi musafirul răspunde:
- Da, căpitane!
***
La vreme de despăduchire:
- Mami, da’ am şi gălbenuş în păr?
- Hă?
- Gălbenuş! În păr!
- De unde să ai tu gălbenuş în păr, că nu înţeleg?
- De la ouăle de păduchi!
***
La vreme de dezordine prin casă, Muţunau trânteşte nu-ştiu-ce:
- Uşor cu pianul pe scări!
Imperturbabil, dărâmătorul replică:
- Ăsta nu e pian şi noi n-avem scară-n casă!
***
În parc, mari tumbe şi mari oboseli. Muţunau, mare acrobat, nu calculează bine nişte distanţe când îl pocneşte dansatul de limbo şi rade sonor o căpăţână de asfalt.
Îl iau în braţe să-l consolez; evident, nu mă pot abţine (ies toate vocile de soacre la iveală, din toate generaţiile anterioare, stil Dune):
- Vezi, ar fi bună puţină atenţie la casa omului...
Muţunau, încă plângând, suspină:
- Dar nu suntem în casă....
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu