La cererea expresă a directoarei, Muţunau va fi retras de la grădinilă.
Pen' că deranjează clasa, împiedică brocesul educativ şi-i privează pe alţi copii de..( nu ştiu exact de ce, că vreo mare perlă de-nţelepciune educativă nu văd pe-acolo.)
Educatoarele fiind, în acest peisaj, bag seama, reduse la nivelul de par în gard.
Responsabilitate... pauză.
Lasă că-i vorba de o grădiniţă privată, cu aere de educaţie liberală.
Lasă că restul de copii din grupă sunt, cu 2-3 excepţii, mai mari decât Muţunau.
Lasă că onor calificările şi experienţa personalului sunt, în cel mai bun caz, în formare - adică nimeni nu e destul de stăpân pe ştiinta proprie ori pe sine.
Lasă că Muţunau reacţionează ca şi când s-ar plictisi teribil.
Lasă că deranjatul se rezumă, de fapt, la tendinţa de a alerga (copchilul are energie neconsumată), de a se "lupta" tovărăşeşte cu un alt copil (se tăvălesc pe jos împreună) şi de a refuza să participe la jocurile de grup - pe care nu i le explică nimeni, în condiţiile-n care acasă aude mereu motivarea: facem X ca să... / pentru că....
Lasă că manifestările lui agresive (împins, lovit, muşcat) sunt, invariabil, odată ce afli detaliile, destul de puţine, şi strâns legate de apărare. Că-i evident, chiar şi pentru personalul "instituţiei", că dacă era pe-acolo vreun adult două minute mai deştept, situaţiile nasoale erau din start evitate.
Na, pân' la urmă nici personalu' n-are patru mâini. Da' de ce te bagi singur cu capu'n laţ... de ce-o cauţi cu lumânarea... de ce provoci copilul, în loc să-l laşi în pace, de ce insişti că-i musai să ţopăie-n cerc, când poate sta liniştit pe margine... nu ştiu.
Retrageţi-l. Că nu mai ştim ce să facem.
Aha. Deci, pentru că nivelul maxim de incompetenţă a fost atins, ejectăm tot ce ne-ar putea solicita resursele (cam subţirele...)
(Anu' trecut fuse diferit pentru că junele ierea-n altă grupă, cu alte educatoare, şi-ntre semnificativ mai puţini copii.)
Biiineee.
Îl retrag. Că n-am niciun motiv să-l las nefericit în mijlocul unor neajutorate.
Unde-l înscriu după aia, e altă poveste...
Şi mă-ntreb: oare nu ne-o prinde bine un an de unschooling? O vacanţă mai lungă, cu multe chestii sportive? Cu program de patinaj, alergări, echitaţie, aikido, înot, schi, bicicletă şi sărit în bile la Ikea?
Plus, aşa, ca pentru viaţă practică, mopuit prin casă şi gătit zmutiuri, omlete şi rulade?
Că m-am săturat de alergături matinale tembele, de sprâncene de incompetenţi expert ridicate la grădi şi de omiterea chestiilor de fapt esenţiale.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
24 de comentarii:
Ooof. Iti trimit, din nou, imbratisari, ca altceva oricum n-am cum. Dar maine vreau sa-ti scriu mai multe, acusi is pe mare fuga.
Eu in egoismul meu, ca vreau sa citesc pe aici minunatii de sarit in bile la Ikea, as vota pentru unschooling :D. Dar cum nu e vorba despre mine, iti tin pumnii sa iei cea mai buna decizie. Intr-adevar, in multe cazuri pretul unei gradinite particulare e cam la fel ca salarul mamicii.
Sa le fie rusine, oricum... Daca nu pot face fata unui copil inteligent si energic. Te imbratisez!
Din pacate, aici copiii inteligenti si energici nu sunt apreciati... Desi pe viitor ei ar putea face lumea sa se invarteasca.
Nu stiu cat costa gradinita particulara unde a fost, dar nu ai putea angaja o bona de banii astia? Am vazut pe cautbona.ro si bone mai tinere, educate, vorbitoare de limbi straine. Procesul de selectie poate fi anevoios, insa in lipsa de altceva...
Curaj in continuare si energie! Tie, ca lui Mutzu nu-i lipsesc (se vede de unde le-a mostenit :)
si eu tot intr-o cautare febrila de activitati sportive.. ca altfel ma deşeala!
Io votez cu 4 maini cu:
"O vacanţă mai lungă, cu multe chestii sportive. Cu program de patinaj, alergări, echitaţie, aikido, înot, schi, bicicletă şi sărit în bile la Ikea"
Categoric cu "mopuit prin casă şi gătit zmutiuri, omlete şi rulade"
Inot, ateliere practice pentru copii - pentru socializare, dus la concertele alea pentru copii de la ateneu, mers in excursii tematice cu mama - de ex la cules de castane sau frunze colorate, mutat mobilele din camera lui o data pe luna (if possible), crescut pesti rosii, d'astea.
Plus: facut paine; facut clatite; sters praful cu pamatuful; spalat sosete in chiuveta; toate astea evidentiate prin diplome colorate si printate sau scrapabucuite.
Daca n-ai putut sa ai si tu un copil corespunzator, care sa stea cuminte la locu' lui si sa asculte de "tovarasa"... ce sa-ti fac??? Asta e, tre' sa te adaptezi.
"Noi credem ca toate s-ar putea rezolva cu o bataie buna, au macar cu cateva la fund, cand e cazul."
:-|
"Ah, cum, dumneavoastra nu-l bateti deloc? Pai asa se explica!..."
(Intradevar, solutia apartine personalului unei gradinite de stat, dar orisicum... De fapt, ii cerusera verisoarei mele permisiunea sa-i loveasca baietelul, atunci cand altfel "nu se mai poate cu el").
Alina,
multumesc.
Da, oof, ca numa' asta-mi mai lipsea.
Sau poate imi prieste adrenalina :)))
Raluca,
aia de la Ikea cat crezi c-or sa ne suporte? :)))
Gradinita asta costa cat ochii din cap. Pot spune ca ma enervez zdravan de banii mei!
Da, din pacate nu pot face fata unui copil energic. Patetic e ca n-au nicio problema in a pretinde ca e-n regula sa n-aiba resurse / sa nu faca alte demersuri!
Xelomon,
da, probabil ca as putea lua o bona.
Beleaua e ca nu prea am cand sa caut, caci, stiindu-mi copilul la gradinita... ma ocupam de altele, nu?
Nu stiu ce sa zic despre anunturile de pe site-urile specializate. De cele mai multe ori am dat peste persoane care mai curand imi testeaza rezistenta la compromisuri, decat sa ma incante in vreun fel... de pilda, vorbitul de limbi straine e, uneori, un set nesfarsit de incorectitudini gramaticale pronuntate c-un accent sinistru - de nu mai stiu cum sa le rog pe poliglote sa taca.
Gratioasa,
cand gasesti, sa-mi spui, te rog.
Ma gandesc serios (din nou) sa-mi montez pe hol o roata ca de hamsteri, dar mai mare, in care sa alerge Mutunau ca sa ne dea curent electric suplimentar.
(de altfel, foarte eco)
Madelin,
alooo, da' tu un' te crezi, in parlament?
Macar mai sus Raluca a votat simplu! :))
Da, ar fi ideal sa o nescolim o vreme. Intrebarea din banii cui mai traim cat nu ma duc eu la munca...
Mutat mobilele: momentan nu se poate, decat daca avem chef de sport extrem de extrem ca sa ajungem apoi in pat.
Ralu',
tu vorbesti? :)))
Carla,
mai specific, la fundul cui?
Ca asa ma apuca o sete de reciprocitate, cand aud de-astea...
Da' eu pot sa le pocnesc pe ele cand mi se nazare ca nu se mai poate altfel cu figurile lor?
Asa, un upercut mic si dragut... sau poate un croseu simpatic... ca lovitura decisiva cu leuca par s-o fi primit deja, demuuuuult!!!
Mami de mutunau, nu vrei sa incerci la smiley kindergarden?
mi se pare ciudat ca pe foamea / criza asta directoarea unei gradinite sa-ti ceara sa retragi copilul. este concurenta foarte mare intre gradinitele particulare, din cauza ca au aparut foarte multe in ultimii ani.
ceva s-a intamplat acolo in gradinita. ceva a pus capac. ma indoiesc ca restul copiilor stau drepti si cuminti ca spicele in lan.
de obicei copiii care debordeaza [prea] multa energie sunt catalogati drept hiperactivi. nu strica sa pui o intrebare unui specialist.
din pacate in Romania a fi hiperactiv e sinonim cu a fi handicapat. si adultii iau masuri imediat: pun copilul la colt si-l indoapa cu pastile. [NU face asta]
problema a fost oricum abordata gresit. daca intr-adevar copilul tau a creat necazuri, trebuia sa va intalniti toate [directoarea, educatoarea, tu - mama] sa analizati si sa gasiti solutii. tu sa spui cum se comporta copilul acasa, ele sa-ti povesteasca in ce fel se manifesta baiatul [baiat e, nu?] acolo.
toti copiii mici sunt zvapaiati. asa e natura lor.:) trebuie cautate acele activitati care sa ii stimuleze, sa ii provoace, sa ii implice. toata aceasta energie pe care o are baiatul tau putea fi folosita in favoarea educatoarei.
de exemplu, eu l-as fi luat drept ajutor. sa aduca aia, sa imparta copiilor materiale, sa stranga desenele s.a.m.d. in felul acesta era mereu implicat si nu mai avea motiv sa se bata cu ceilalti.
de obicei bataile vin din plictiseala. sau... din obiceiuri urate. obisnuieste sa se bata cu copiii si prin parc?
si inca ceva: ceea ce ti-a povestit "personalul" [ghilimele, ca-i citat] gradinitei iti suna familiar sau nu? este posibil ca baiatul tau sa nu suporte prea bine despartirea de mama si de aceea isi varsa furia / frustrarea pe ceilalti copii.
suntem agresivi din nastere, asta e cert. dar invatam in timp sa ne controlam. undeva ceva declanseaza agresivitatea copilului tau si eu, dac-as fi mama lui, as incerca sa aflu ce anume.
in ceea ce priveste "personalul", nu poti sa te astepti sa se comporte ca si tine, mama copilului. plus, orice ar face "personalul", tu vei face intotdeauna mai bine, pentru ca, nu-i asa? esti MAMA.
zici de refuzul de a participa la jocurile de grup. repet: cauta cauza. nu prea exista la varste atat de fragede separatisti. astia apar mai tarziu... prin adolescenta, asa.:)
dar acum, zau asa, daca "personalul" se dovedeste incompetent, de ce ti-ai tine copilul acolo? eu n-as putea sta linistita stiind ca mi-am lasat odrasla pe maini nepricepute. inainte de toate, o gradinita trebuie sa ofere siguranta!
un an de unschooling, o vacanta mai lunga, cu program de patinaj, alergari, echitatie, aikido, inot, schi, bicicleta etc, etc?? pai daca ai posibilitatea sa faci astea [cam multe pentru gustul meu, dar nu ma bag in discutia asta acum], de ce duci copilul la gradinita?! nu inteleg.
alege cu grija data viitoare si in nici un caz nu povesti ce ai patit. risti sa fii privita din prima cu ochi rai. si tu, si copilul tau. plus, sa fiti din nou alungati din cauza ca aveti "history".
mult succes.
iti doresc sa gasesti solutia potrivita. eu as fi ales sa stau acasa cu ei, dar n-am putut s-o dreg financiar, bag de seama ca nici tu nu prea poti....
spre sa rezolvi, repede!
cat despre gradinita, sa le fie rusine. nu ne spui cum se cheama?
Ada,
sa stii ca ma gandeam zilele trecute ce incantata erai tu de Smiley... multumesc pentru sugestie!
O sa incerc, doar ca e tare departe de traiectoria mea obisnuita.
Luckyrock,
uau, catamai comentariul! Cred ca e cel mai lung de pe blogul asta. E aproape mai lung decat postarea!
Hai sa-ti raspund pe rand, din apreciere pentru record.
Directoarea zice ca are lista de asteptare (deci isi poate da cate aere vrea) iar afacerea i-a depasit de mult, cu mult, limita a ce poate gestiona - de unde si deciziile bizare.
Cred ca e mai mult decat "ceva", cred ca ma uit la o serie de mici incidente ale caror efecte s-au cumulat.
Mutunau se-ncadreaza in normalul clinic; e energic, dar nu hiperactiv, si-n niciun caz hiperactiv patologic.
Discutia a avut loc. Din pacate, inutil, dat fiind ca eu nu-s de parere ca alergatul prin clasa e un pacat capital major.
Educatoarea nu e de aceeasi parere cu tine; nu si-l doreste de adjunct. Si s-ar fi uitat foarte urat la tine daca le-ai fi spus ca trebuie sa stimuleze un copil deja zvapaiat.
De plictisit am zis ca pare ca se plictiseste. La ce te referi cand zici "obiceiuri urate"?
Grupa lui de la gradi e singurul loc in care pare sa se comporte asa. (presupunand ca educatoarele nu exagereaza). La activitatile cu restul grupelor din aceeasi gradi nu iese in evidenta cu alte fapte de arme decat cu alergatul. In rest, nici vorba de agresivitate, dimpotriva.
Nu e in primul an de gradinita. Pare a avea mai degraba o problema la intalnirea cu educatoarea si cu colegii...
Care e sursa documentata a informatiei ca suntem agresivi din nastere?
De unde deduci tu ca astept ca personalul sa se comporte ca mine? Astept ca educatoarea sa se comporte ca o educatoare buna. Ce-i drept, poate exagerez.
Daca ma asteptam sa se poarte ca mine, o chemam acasa, la dat cu mopu'.
Refuzurile exista si la varste mai mici. E usor irelevant daca se adreseaza unei lingurite cu spanac sau unei activitati de grup.
Am zis deja ca-l retrag, vezi in postare.
Te rog sa ma ierti daca alegerile mele iti depasesc numeric gusturile. E mai bine daca fac precizarea ca n-o sa faca toate sporturile astea deodata? (desi recunosc c-ar arata interesant in kimono, calare pe ponei si incaltat cu schiuri!)
Multumesc pentru sfat. O sa ma straduiesc, cu gandul la imaginea cu alungarea mea si a lui, in huiduielile copiiilor ramasi, educatoarelor si portarului, s-aleg mai bine data viitoare :)
Luminita,
as fi vrut sa am optiunea ramasului acasa. Nu exista.
Cat despre nume... odata ca si-l vor schimba curand in altceva, cred. Am sa mai aman dezvaluirea :)
e cel mai lung comentariu? am avut multe de spus. daca stiam ca exista limita de lungime, scriam un rezumat. sau doar ideile principale.
nu ti-am citit blogul, cineva mi-a trimis linkul acestui post. am citit. am comentat. sfarsit.
obiceiuri urate - ii loveste pe ceilalti copii daca incearca sa ii ia jucariile, ii impinge pe altii ca sa se urce el in leagan, chestii d-astea. adica s-a obisnuit sa ii intimideze pe altii cu violenta.
daca in acea grupa se comporta asa inseamna ca acolo e problema. probabil educatoarea il trateaza in mod diferentiat [in sensul rau] si el incearca sa-i atraga atentia. ori poate ii testeaza limitele.
sursa documentata? incepe si tu cu Freud si termina cu Jean Piaget. si mai rasfoieste si alti psihologi intre ei. chiar imi vine sa spun o prostie aici, trebuie sa aduc argumente pentru ceva ce se vede cu ochiul liber peste tot in jur? cine nu recunoaste ca omul se naste agresiv, e ipocrit.
de unde deduc ca vrei ca personalul sa se comporte ca tine? pai ai scris si mai sus in comentariu:
"Discutia a avut loc. Din pacate, inutil, dat fiind ca eu nu-s de parere ca alergatul prin clasa e un pacat capital major."
tu consideri ca alergatul prin clasa nu-i o problema, educatoarea crede invers. si de aceea ea nu "se comporta ca o educatoare buna". ca sa te citez.
educatoarea ti-a adus ca exemplu de deranj refuzul de a participa la jocurile de grup.
paranteza - te astepti [din nou, TE ASTEPTI sa li se explice asa cum o faci tu acasa - deci vrei ca personalul sa se comporte ca tine, nu?] sa li se explice copiilor de ce fac anumite activitati in grup - de unde stii ca nu se dau explicatii? ca doar nu participi la aceste activitati. nu-mi spune ca te bazezi pe ce spune copilul, la numai 3-4 ani cati are.
tu consideri refuzul implicarii in activitatile de grup ceva normal. atunci intreb eu: de ce-l mai duci la gradinita? daca el nu se integreaza, daca pe tine nu te deranjeaza ca nu se integreaza... care mai e treaba cu gradinita? mi se pare un chin pentru copil.
te-as ierta daca m-as simti lezata de numarul mare de alegeri. dar nu simt nimic in legatura cu asta, ci pur si simplu mi se par prea multe. numai tu stii cate poate sa duca fizic copilul tau. asadar poti sa-ti pastrezi scuzele.
ah! :) luckyrock, vis urat, intru si eu sa ma destind un pic la mamituni si iaaar ma imiedic de tine :x
*impiedic [sunt iecstrem de emotionata :):):) ]
pai ia si tu un calmant ceva, iti tremura mainile vizibil.
relaxeaza-te, fato, sau pune pe cineva sa-ti dea o palma, sa te detensionezi.
luckyrock,
este evident ca ai multe de spus.
La fel de evident este ca ti-s dragi discutiile, dar argumentele pertinente, nu cine stie ce.
Sursa documentata nu inseamna sa arunci 2 nume mari, si-un indemn la lectura. Sursa documentata inseamna sa indici bibliografic studiul, cu context, metodologie, concluzii. Daca tot te dai savanta, citeaza corect si complet sursa. Asta te va face macar sa pari un interlocutor pertinent.
Si mare grija la data. Aia calendaristica. Nu de alta, da' uneori se-ntampla ca "adevarurile" vechi sa fie cu succes contestate. A fost o vreme in care "adevarul" era ca omul nu va putea construi niciodata aparate de zburat.
Incearca sa nu mai faci confuzii de tipul celei dintre opinii si comportamente (vezi tema alergatului). Nu-s de natura sa ajute la coerenta.
In rest:
ca te certi cu mine in raport cu ce scriu eu, sau ce ti se pare tie ca scrie-n postari, e una. Poti scrie ce vrei tu, pana-ti cade mana.
In functie de cat timp am, iti voi raspunde punctual, sau foarte scurt.
Dar comentariile de tipul celui de pe 16 nov, 12:59, adresat gratioasei, iti vor fi, pe viitor, sterse.
Daca insisti sa te dai in stamba, sunt sigura ca ai sa gasesti rapid un alt loc.
Mamițuni, stabilimentele educaționale din România au o sabie deasupra capului: trebuie să FACĂ ceva. Să aibă rezultate care pot fi scrise clar pe hârtie și date mai sus și/sau potențialilor clienți. Faptul că un copil e fericit că poate alerga e absolut neimportant și nu poate fi cuprins în rapoarte (pentru că alea scriu la rapoarte de le cad mâinile, crede-mă!). Plus că alergatul deranjează o grupă întreagă care FACE ceva. Peste toate astea nu s-a șters concepția cu care am fost crescuți și noi cum că trebuie să prestăm de mici: să știm, să facem, să dregem. Cu cât mai mic copilul, cu atât mai mândru părintele. Libertatea vârstei nu există în cazul unor părinți nici măcar în faza de concept. Și cu empatia e greu... Tare, tare greu.
Mie îmi pare rău să aud că asta se întâmplă la o grădiniță particulară (aveam și eu niște mituri dragi :)), dar sunt sigură că veți găsi curând ceva care să vi se potrivească. Țin pumnii!
Offf, lumea aste ne vrea pe toti la fel, sa stam in rand cu ceilalti, sa socializam frumos si sa nu cumva sa iesim cu ceva in evidenta...si asta din frageda pruncie.
Iti tin pumnii sa gasesti cea mai buna solutie.
Da...si eu am avut probleme cu educatoarea copilului când era în grupa mică, mă ținea câte 15 minute să-mi spună ce blestemății a făcut pruncul: că a desenat un dinozaur si nu un curcubeu, asa cum i-a zis EA, că a colorat pe lângă contur, că nu a format propoziții cu cuvântul pe care l-a zis EA numai cu cuvântul...dinozaur (era în faza obsesie cu dinozaurii), etc., etc...
Din fericire (pentru noi) a plecat în concediu de maternitate (sper că copilul ei, bietul, nu a avut si el de respectat cele 10 milioane de reguli pe care le pretindea de la prunci de trei ani). Următorii ani de grădi au fost o plăcere, cu niste educatoare drăguțe care nu aveau nicio problemă cu desenele si propozițiile lui fiu-meu. Ca o constatare personaă, la grădinițele particulare personalul e mult mai prost pregătit decât la alea de stat..
Dacă ai posibilitatea să-l ții acasă un an, fă-o, e numa bine!
Anca,
nu stiu ce sa zic a propos de "să FACĂ ceva". M-am apucat de revizitat gradinite si multe dintre ele, chiar din cele acreditate de MEC (sau cum s-o mai fi chemand acum) vand aer. Adica nimic. Adica au un soi de programa, da' de care nu se tine mai nimeni, si tot asa.
Pot intelege ca un cetatean alergator e de natura sa-i distraga pe altii. Ce nu pot intelege e cum de nu gasesti nimic care sa-l captiveze, in conditiile-n care in alte medii (ex. alte locuri de joaca, nu acasa), omu' e extrem de cooperant, si cum de nu pricepi ca nu e cazu' sa tii cu dintii de firul ales de tine pentru lectie, daca ocazii de invatare sunt si-n topaiala.
Multumesc, sper sa gasim ceva.
Gabi,
stii, cateodata mi se pare ca n-am iesit, de fapt, din comunism. Dimpotriva!
Anonim,
Doamne-fereste, dinozaur??? Paleontologie??? Groaznic!
Acu', revenind la un ton mai serios, imi pare rau s-aud de criticile alea, da' bine ca s-a terminat cu ele.
Am vazut la gradinite private si educatoare bine pregatite, si aiurite. La stat n-am fost, ca m-am inspaimantat la vederea unor calusei ruginiti si nu mi-a mai trebuit sa intru...
Sa vedem, optiunea cu statul acasa e in carti.
Incep sa ma intreb daca nu putem fenta si scoala! :)
Imi pare rau sa aud astfel de vesti. Educatoarele bune ( rabdatoare si mai ales creative) sunt ceva foarte rar.
Poate data viitoare aveti mai mult noroc de un colectiv mai redus si de o educatoare nedepasita de situatie.
Altheate,
multumim pentru gandul bun!
Si noi speram.
Din pacate sunt f multe de genul asta.
Trimiteți un comentariu