Pen’ că mi-s:
a) o coţohârlă şi jumătate, matracucă dictatoare care le ştie iea pe
toate
b) una bucată mamă care se gândeşte la viitorul copilului ei (şi se prinde, fie şi via
proprii memorii, că habar n-are de subiect, poate şi pen’ că nu se numeşte
Asimov)
c) toate cele de mai sus (şi încă vreo câteva)
i-am hotărât deja viitoarea profesie/ meserie lui Muţunau.
(Lucru care, declarat, mi-a adus oprobiul public al unei doamne scârbite de
idee (şi, mai mult ca sigur, şi de oarece reverberări proprii la auzul
expunerii..), care m-a înştiinţat pe loc, spontan-reactiv-principial, că n-ar
vrea să fie copilul meu. Păi... nu eşti, şi cum azi nu fac oferte de
adopţie, pot relata mai departe.)
No. Deci. Spre ce îndrepţi copilul?
Nu-l îndrepţi, că se îndreaptă el personal.
Desigur, nou-născut, bebeluş, ante-preşcolar & preşcolar fiind, da. Doar
că, hm, oarece îndreptări succesive tot există. Vrei, nu vrei, când ti-i uita în
urmă, nişte urme tot se văd. Mai drepte sau mai şerpuite, mai bătătorite sau mai
alergate, dar sunt.
Aşadar (clasica întrebare, aş zice...): ce să fie Muţunau ca să fiu eu
sigură că totu-i bine / se va descurca în viaţă / va ajunge unde vrea el / şamd?
El însuşi.
Fireşte, cu asta începem (şi am intens senzaţia c-aici progresele nu-s nici
acum mici...) doar că nu ştim în ce măsură asta-i va aduce şi bani, deeeeeci...
... care e / ar putea fi / va fi meseria potrivită?
Nu ştim. Că, nu de alta, pe vremea mea, maică, nici cu gândul nu gândeai la
tilifoane mobile, dar’mite la de-astea, diştepte.
Să reformulăm.
Care ar putea fi genul de pregătire / direcţionare / descoperire und
stimulare de aptitudini care să mă ajute să nu mă răsucesc ulterior în mormânt
(prea des)?
Phhha.
Găsit meseria.
1...
2....
3....
Magician! (ta-daaa....)
(cum, am mai scris despre asta? posibil, ideea e rumegată de ceva timp, iar
eu mi-s declarat senilă. nu şi senină, din păcate... )
Mai în glumă, mai în serios, lăsând fasoanele şi pretenţiile de glanţ la o
parte, antrenamentele pentru subiect nu-s nici uşoare, nici pe temen scurt, aşa
că modelul de instrucţie nu e de lepădat din alte motive...
Pen’ că iată cum poate arăta:
Iegzistă şi varianta ... modernizată!
Doar că poate ajunge şi atât de complicat:
Deci mai cercetăm subiectul.
Nu de alta, dar nu doresc să vin acasă şi să găsesc vreun glob de sticlă plin
cu apă, cu sau fără Oprah prin preajmă.
Între timp, Muţunau a pus gheara pe un pachet de cărţi de joc pe care-l tot
aruncă de zor pe unde poate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu