Muţunau (sau Mamiţuni?) contra Noriel se întoarce!

Ziceam ici de şurubelele lipsă din marele agregat Făbricuţa de baloane.

Ce am omis e că respectivele şurubele vin în cinci milioane de punguţe sigilate. Deci la achiziţie e înţelept să arunci un ochi înăuntru (desfăcând atot-protectoarea folie cu bule).
Continuarea poveştii e de comedie bufă.

Mă duc să schimb cutia. (n-am inspiraţia să zic că vreau banii înapoi, sau alt joc).

Iau Făbricuţa 2. Număr şuruburile. Sunt toate (respectiv cinci). Număr şi arcurile. Trei, câte ar trebui.
Vânzătoarea se uită lung la mine, dar nu comentează.
Eu mă uit scurt la cutioaiele din spatele tejghelei. Pe una din ele scrie „Defecte”.
Schimbul decurge rapid şi natural, fără vreo problemă. Un biloi alb pentru Noriel, la faza asta.
(şi un gând cârcotaş că, de, logic...)

Ajung acasă, desfac cutia, mă uit atent la şuruburi şi-ncep să râd singură.
Din cinci, nu erau trei la fel.
Unul prea mic (prea subţire), două prea groase (înfiletabile, da’ cu emoţi...) şi două bune.
Hohot de râs în cinstea Republicii Populare Chineze.

Montez agregatu’.
Muţunau ţopăie exaltat, în aşteptarea efluviului de baloane.
Pornesc agregatul.
Muţunau sare de spaimă, urlă şi-şi duce mâinile la urechi.
Micul ventilator zgâria într-un loc (sau în mai multe...) cadrul.
Multe urări de sănătate şi fericire la adresa Republicii Populare Chineze.

Marele inginer amator Mamiţuni se scarpină ştiinţific în cap, mai trage, mai ia la pila (cu pila diamantata de unghii. cu aia obişnuită n-a mers. nu, nu mi-a ieşit Dacie, m-am oprit la timp), mai zice mai la stânga, mai la dreapta, mai sus, mai jos, mai hâţ, mai ... mă rog.
Zgomotul se opreşte.
Estimp, ce nu pornise deloc ierea roticica de baloane... Dat fiind că motoraşul dumisale - venit încapsulat, deci de care nu ma atinsesem, că n-aveam de ce - nu-nvârtea decât micul ventilator, fără să transmită, mai jos, ’fo altă mişcare).

Agregat declarat oficial semi-mort.

Muţunau declarat ultra-bosumflat.

Mai învârtim noi vreo 3 minute, de amorul artei, roticica de baloane...
Ridicare resemnată din umeri - de data asta în numele şi pe contu’ propriu.

După care bateriile dau semne de leşinăciune. Nu, bateriile nu fuseseră incluse.
Şi pe-alea folosite pentru primul joc am vaga impresie că i le-am dat lui Noriel, cu tot cu prima Făbricuţă defectă. Din căscăloşenie, desigur.

Acu’ întrebarea e: mă mai duc odată să schimb trăsnaia?
Am vaga senzaţie că tura asta-mi iau o Făbricuţă-n cap...