Mamiţuni iubeşte abţibildurile. În copilărie, a alocat acestei pasiuni atât importante şi nejustificate sume de bani, cu pricepere & migală escrocate de la actualii Bunici, cât şi importante & nu tocmai oportune spaţii domestice. Dulapurile din casă au fost, cu toatele, suprafeţe ţintă, pe care Mamiţuni crea poveşti lipicioase, combinând personaje din diferitele colecţii oferite de Vitodecor J şi nu numai.
Lasă că acum pasiunea a renăscut, da' are şi cu ce, de la abţibildurile simple, tematice de ocazie (Paşte, Crăciun, şi alte ocazii festive cu potenţial grafico-lipitoro-coloristic) ori de personaj / imagine (desene animate ori flori), până la cele reutilizabile (cum să nu le iubeşti?) şi respectiv spuma-crema, abţibildurile în relief! (pop-up)
Acestea din urma sunt incluse la loc de cinste în planul de child-proofing, sub pretextul (discutabil) "aşa avem cu ce să-l ţinem ocupat".
Aiurea. Mamiţuni si Bunica se bat pe abţibilduri; fiecare vrea să lipească ea mai multe. (Herr Moni, trebuie să ne mai aduci.)
Muţunau nu avea cum să fie străin de această pasiune. Zilnic, trage o lungă tură de inspecţie tactilo-vizuală. Din proprie iniţiativă!
În plus, Mamiţuni l-a suprins la un moment dat atingând delicat uşa de la dulap, a mângâiere, în timp ce şoptea concentrat, doar pentru sine, "a-a-a".
Muţunau urmărea contururile unei maimuţici-abţibild 2D, lipită acum 25 de ani, pe care, recunoscând-o (în pofida stilizării desenului) o saluta cu vocalize maimuţeşti. Discrete.
Era, doar, o maimuţă mică.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
2 comentarii:
Urmează etapa în care diverse chestii lipicioase se vor transforma subit în abțibilduri. Maria avea un talent special în a găsi etichete autoadezive pe diverse produse, mai ales prin magazine. Apoi și le făcea decorații, pe bluze. :)
Pana una-alta, cel putin cu cele in relief suntem in faza de jumulire.
(le da jos ca sa vada ce gust au)
Da' cred ca e numai o chestiune de timp (putin!) pana ajungem si in cea pe care o descrii tu!
Trimiteți un comentariu