Trecute isprăvi Mamiţuneşti

Cu ce se ocupa Mamiţuni în copilărie:

Salva (la modul „colecţionar”) toate animalele posibile de pe toate drumurile, pe care le ascundea sub pat. Animalele, nu drumurile. Pe rând, nu pe toate odată.


Lovită (în miez de vară...) de nostalgii hibernale, făcea patinoar în casă (la bunica, mama actualei Bunici) vărsând apă pe jos în camera cu linoleum. (covorul fusese atent expulzat. încurca patinatul). După ce i s-a atras blând atenţia că, de patinat, se patinează cam afară, a făcut patinoar în curte, turnând apă pe poteca din ogradă şi alunecând tacticos, vreo două ore, pe noroi. Cu tumbele şi mânjelile de rigoare. Numa’ spălatu’ a durat ulterior alte 2 ore.


Autopsia varii mecanisme, în special ceasuri. Ceasuri încă vii, perfect funcţionale, ca să vadă:
a) ce conţin, mai exact
b) cum funcţionează, de unde vine tic-tac-ul
c) câte rubine au
d) dacă le poate construi la loc, din memorie (Nu. Nici acum? Nu. Tot nu.)
Lucrurile erau făcute atât de temeinic (în materie de dezasamblare...) încât reparaţiile deveneau exorbitante; era mai ieftin să cumperi ceas nou.
Care, nu-i aşa, merita şi el autopsiat. Pardon, analizat un pic...


Făcea acvariu în cadă. (Bunicul mergea la pescuit. Acasă, Mamiţuni inventaria captura. Crapii şi cărăşeii încă vii erau proptiţi iute în cadă, spre contemplare. Bunicul era aspru criticat că n-a adus şi alge şi pietre, pentru reproducerea corectă şi integrală a mediului.)
Până când peştii nu binevoiau să răposeze (de bună-voie sau nu tocmai), nimeni nu avea voie să pretindă a face baie-n cadă. La lighean cu amatorii de libaţii!
Mirosul?
Chanel 5. Ihtio.


Se urca pe dulap ca să aibă de unde sări „cu paraşuta” (o eşarfă sau o faţă de pernă). Dulapul, înalt. Cam la vreo 2m, el, aşa...


Se ascundea cu orele în diverse cotloane, „ca indienii”, savurând agitaţia produsă şi apărând „inocent” la interval când se-ngroşa gluma.

(şi multe altele pe care nu ni le mai amintim momentan)


Boacănele lui Muţunau n-ar trebui să constituie, în această lumină, o problemă.
Doar dacă se va dovedi cumva că nu se ridică la înălţimea faptelor înaintaşei...