Azi:
- Mami, eu la câţi ani o să-mi pot lua permis de conducere?
- 18.
Plus tona de explicaţii referitoare la mers cu bicicleta, excepţia de permis
de la 16 ani şi morala dictatorială că, dacă vrei permis, tre’ să ştii să
citeşti şi să scrii.
Figura cu „da’nvaţă şi tu” a mers un pic în materie de limbă
franceză, unde, să vezi şi să nu crezi, le jeune şi-a exprimat, pe
lângă dezirul de reînscriere la opţionalul de la grădi, şi pe-aia
(ăla!) de-a-nvăţa suplimentar acasă, de eram să săr să verific dacă n-are febră.
- Da’ pe tine ce te interesează de fapt?
- Când aş putea să-ncep să conduc maşina-avionuţ...
Asta, adică:
Transition, de la Terrafugia.
(de unde şi cum de ştie Muţunau despre maşina-avion e cu totul altă
discuţie)
Pe care maşină-avionuţ, m-a informat prompt Muţunau, o vom cumpăra imediat ce
câştigăm oarece sute de mii de euro la loto.
Nu e clar nici de ce sute de mii şi nici când o să câştigăm (mai ales că, nu
ştiu exact despre Muţunau, dar eu nu prea joc...).
E clar însă că, de atunci înainte (post achiziţie, adică), vom accelera şi
vom zbura imediat peste orice pâlc de maşini ne stă în cale.
Mai e clar, în notele de subsol, şi că Muţunaului, mare fan carpe diem, i s-a
luat de istericalele mele de tip „hai odată!” pe motiv că ne grăbim non-stop şi
ne-ncurcăm în aglomeraţii rutiere.
Încă neclar, dar interesant, e că nu e deloc exclus ca, pân’ ajunge Muţunau
la vârsta şoferitului (zburător sau pur teluric), jucăria de mai sus să fi
intrat deja în peisaj...
Comparaţia e următoarea: prezent versus anul de graţie 1990.
Pe-atunci:
- Auzi, Mihai, am văzut într-o revistă nemţească un fel de telefon fără
fir de la care puteai vorbi de oriunde! Crezi că există aşa ceva?
Revista era Stern.
Telefonul cu pricina era, evident, oarece (actualmente) strămoş al
telefonului mobil.
Mihai era un băiet ceva mai umblat, cu rude-n America şi (parcă) şi-o
călătorie pe-acolo. Pasăre rară, persoană de referinţă, ce mai.
Noi, cu toţii, eram proaspăt picaţi în cap, post decembrie ’89, şi, deşi tot
ce zbura părea a fi de mâncare, persista un minim de dubiu cu privire la
realitatea celor înfăţişate pe te miri unde. Nevorbitori de germană, că, dă, aşa
se nimerise.
- Noooo. Poate doar dacă e legat de un telefon fix, altfel, nu se
poate.
- Păi acolo arăta un fel de legătură cu ceva satelit.
- Nu merge. Trebuie să fii la maxim 20 de metri de telefonul fix, aşa
merge, altfel, nu.
***
Să nu mai aduc vorba despre cam care-i azi treaba cu telefoanele mobile, zic.
***
Da, asta e ce-şi doreşte Muţunau de la Moş Crăciun - pe lângă un robofish, un
grevitileizăr şi nu mai ştiu exact ce - că, atâta vreme cât nu scrie, nu-s
capabilă să reţin chiar tot listoiul...
sâmbătă, 30 noiembrie 2013
Interes intens pentru permisul de conducere (şi-un fel de listă de Crăciun...)
Etichete:
Dialoguri,
Dorinţe,
Maşini,
Moş Crăciun,
Terrafugia,
Timp,
Zbor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
nu scrie, da' poa' sa deseneze. numa' zic. pentru "mos craciun" cu memorie scurta. :)
ady
io-l sustin si ma inscriu pe lista lui cu-n teleportor; pe mine nu ma baga nime-n seama, vad, deci musai sa caut alternative!
Ady,
ba scrie, cand doreste.
Cand nu doreste, ori scris, ori desenat, tot aia e, nu face.
Ralu',
biiine, punem si teleportorul. Cand il primim zburam cu Terrafugia sa ti-l aducem :))
(ca nu-l desfacem, ti-l livram sigilat!)
Trimiteți un comentariu