Marele Chef Muţunau îşi comandă cina:
- Salată de vinete ... cu brânză de capră... cu castraveţi muraţi!
În curând, castraveţii muraţi vor fi un ingredient de bază şi pentru pâinea
cu unt şi dulceaţă.
(brânza de capră deja e!)
***
Marele Meteorolog Muţunau îşi examinează, intransigent, şoferul - care şofer
e, evident, pe cale să pice cu zgomot acest examen ştiinţific (fapt care-l va
determina să nu mai incerce niciodată să-şi dea doctoratul):
- Deci acum e frig pentru că a venit o masă de aer rece... Dar mesele de aer
rece de unde vin?
(şi dă-i, şi luptă, şi explică-i că mesele sunt alea la care stai, ori cele
pe care le mănânci, iar masele sunt alea cu/pentru referinţă cantitativă... )
***
Discuţii despre colegii de grădi:
- X stă în Dragabiru!
***
Mari aventuri imaginare:
- Kairu! Loveşte fulgerul maletic!
***
Sătul de invitaţiile benevol obligatorii la lectură (eu citesc capitolul, dar el citeşte
titlul):
- Nu mai vreau să citesc, e pliptisitor!
***
Sub profunde influenţe mitologice (dat fiind că mi s-au legat de mână, în
Real, alte cărţi scoase la mezat de (acum defuncta?) editură Adevărul,
Muţunau
cântă de zor prin casă:
Tezeu şi Ariadna
Tezeu şi Ariadna
Ura, drăguţa mea,
Tezeu şi Ariadna!
***
Cireaşa de pe tort: trecem, într-o zi ceţoasă, pe lângă construcţia cu iz
religios din curtea Căşii Poporului. Mă pocneşte dorul de explicaţii şi-i declar
Muţunaului cum că hardughia e plănuită a deveni o chestie numită Catedrala Mântuirii
Neamului.
Muţunau, cu urechile acoperite de căciulă, vag neatent şi potenţial surdulică
de la noul val de răceală, vrea să reţină corect numele operei:
- Catedrala Bântuirii Neamului?
***
Post scriptum:
În cadrul unei tentative de lămurire pe nu’ş ce situaţie concretă, care tentativă
s-a dus repede în dezbateri pe teme de percepţii şi credinţe diferite:
- Eu cred că s-a-ntâmplat X (zic eu)
- Eu mă cred pe mine!
La vreme de nu’ş ce serbare, scot de la naftalină o bluză cu nimic altceva
spectaculoasă decât via aparentă noutate şi mă echipez pretins festiv.
Marele Critic de Modă Muţunau se exprimă:
- Pfffaaa, este super-bleah!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
da' ce-ai tu impotriva asezonarii dulcetii cu branza de capra?! in vremurile imemoriale ale copilariei mele cand branza de capra nu e bucura de voga pe care o cunoaste azi si declaratia ca ai mancat branza de capra la cina era intampinata de orice biped, de orice varsta cu un "vai, da' pute, n-as putea sa mananc asa ceva", in casa la noi se gaseasca numa' branza de capra pentru numa' capre se gaseau la bunica-mea in batatura (care bunica ne pregatea branza conservata, la saramura, tare de puteai sparge capete si sarata de.....nu gasesc o comparatie potrivita). asa ca fratelo s-a apucat inr-o seara sa-si asezoneze felia de paine cu dulceata cu branza de capra. din cate imi amintesc, n-a repetat gestul, dar e posibil sa nu-mi amintesc bine.
dar trebuie sa recunosc ca una din combinatiile mele favorite este dulceata (cirese, visine, capsuni) cu smantana grasa. mori mancand.
ady.
Ady,
cu castravetii murati am ce am, nu cu branza de capra.
Combinatia branza de capra - magiun de prune am introdus-o-n meniu ca sa mai limitam unele din efectele magiunului de prune-solo.
Multe dintre prajiturile in mare voga se bazeaza pe combinatia fructe-branza (cu variatiunile dulceata-smantana, cum zici :) )
Trimiteți un comentariu