Nu-mi vine să cred cât de repede trece timpul. Parcă-l simt fizic scurgându-mi-se printre degete.
Suntem din nou răciţi, cu muci, cu gâlci, cu tot tacâmul, şi să ferească Dumnezeu să ne apropiem de nebulizator.
Avem de schimbat grădinilă-ul. La cea veche nu mai e cale de întors, a 'nnebunit lupul. Nici lui Muţunau nu-i mai place, nici ălea, după mine destul de ... neajutorate, nu mai ştiu cum să se descurce cu el. E "prea activ", ceea ce "deranjează".
Eu sunt sătulă de mieunăturile tembele ale directoarei, o aiurită cu crăci care se crede mare expert, deşi e, sărăcuţa, mai curând de compătimit din toate punctele de vedere.
Soluţia, impracticabilă, ar fi să stau acasă cu el, şi să ne facem propriul program dement de sportiv.
Ori mă fac peste noapte fotograf/scriitor/artist genial, ori câştig la loto. (chestie care, desigur, ar presupune să şi joc)
Până câştig (sau... până joc...), mă duc la terapia cu somn, ceea ce vă dorim şi dumneavoastră, stimaţi telespectatori.
joi, 10 noiembrie 2011
Rapid, pe fugă, printre picături
Etichete:
Grădinilă,
Mama la servici,
Mamituni imperatrix dixit,
Repere
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Sanatate rapida si, de se poate, nenebulizata. Si vise placute cu cifre ;)
Sanatate multa, sa va faceti bine repede repede, in rest va doresc idei multe sa rezolvati toate neajunsurile.
Monis,
multumim.
Din pacate, se pare ca numa' via nebulizator mai avem o sansa...
The way I am,
multumim!
Pentru ambele urari.
Trimiteți un comentariu