(Sursa)... aş lua (din vreme!) lecţii de canto.
Nu, n-am fantezii de mare şansonetistă. Mi-aş dori numa’ să pot îngâna Melc, melc, codobelc, fără să sperii caii. Caii din oraşul vecin.
(Muţunau, amabil, tace de fiecare dată când cânt. Cred că vocea mea suavă de măgar înţepenit etern în cel mai crunt falsetto îl face să înţeleagă că sunt şi lucruri mai rele pe lume!)
... aş face yoga.
O variantă fachirească extremă, care să-mi permită să rezist (adică să par normală) fără somn.
... aş învăţa cântecele pentru copii.
Pe vârste.
Recunosc cu mâna pe inimă că, în afară de Melc, melc, codobelc şi de Iepuraş coconaş nu ştiu nici unul. Huooo!!
(noroc cu netul cel amabil...)
... m-aş dedica artelor marţiale...
...în aşa fel încât să-mi „crească”, la limita paranormalului (sau puţin dincolo) şi reflexe distinct prevăzătoare ale următoarelor tumbe accidental-neautorizate, şi elasticitatea fizică de-a sări la timp, oricât de contorsionat, la primire, în întâmpinarea lor.
... aş învăţa să gătesc.
La limită. Cât să iasă, măcar, ceva simultan estetic acceptabil (recte nespărietoriu) şi comestibil fără efecte secundare. Majore.
N-am talent.
Nu, n-am fantezii de mare şansonetistă. Mi-aş dori numa’ să pot îngâna Melc, melc, codobelc, fără să sperii caii. Caii din oraşul vecin.
(Muţunau, amabil, tace de fiecare dată când cânt. Cred că vocea mea suavă de măgar înţepenit etern în cel mai crunt falsetto îl face să înţeleagă că sunt şi lucruri mai rele pe lume!)
... aş face yoga.
O variantă fachirească extremă, care să-mi permită să rezist (adică să par normală) fără somn.
... aş învăţa cântecele pentru copii.
Pe vârste.
Recunosc cu mâna pe inimă că, în afară de Melc, melc, codobelc şi de Iepuraş coconaş nu ştiu nici unul. Huooo!!
(noroc cu netul cel amabil...)
... m-aş dedica artelor marţiale...
...în aşa fel încât să-mi „crească”, la limita paranormalului (sau puţin dincolo) şi reflexe distinct prevăzătoare ale următoarelor tumbe accidental-neautorizate, şi elasticitatea fizică de-a sări la timp, oricât de contorsionat, la primire, în întâmpinarea lor.
... aş învăţa să gătesc.
La limită. Cât să iasă, măcar, ceva simultan estetic acceptabil (recte nespărietoriu) şi comestibil fără efecte secundare. Majore.
N-am talent.
Postări
6 comentarii:
daca am putea da timpul inapoi am fi persoane mai bune .... sau nu, cine sa stie?
si apoi nu conteaza ca ai talent sau nu, ci faptul ca ceea ce faci, faci cu placere si cu dragoste si cred ca in genere copii simt asta...
Hei, Mamituni, faza cu bucatariseala se poate remedia, nu-ti trebuie decat un pic de inspiratie,multe materiale de stricat, se poate invata la orice varsta.
Cat despre cantat, recomand un playback de buna calitate, pana la urma prestatia de scena conteaza, scenografia.Asta sigur va fi apreciata de orice Mutunau si eventual imitata.
Asa ca , in locul unor nostalgii, recomand niste surogate inedite, cat mai haioase pentru public, adica Mutunau din dotare.
Imi place la nebunie umorul tau:)
Greu de crezut ca o persoana cu imaginatie nu stie sa gateasca. Nici nu cred. Ia totul ca pe o joaca, improvizeaza, lasa imaginatia sa rascolaesca prin camara, arunca catastifele de bucate, nu te feri sa adaugi sau sa scazi pe ici pe colo.
Lily of the Valley,
multumesc pentru incurajari.
Dar dragostea tot prin stomac trece :))
Altheate,
nu stiu de ce (!!!) dar se pare ca inca n-am depasit faza cu stricatul!
Despre cantat:
La unele "piese", Mutunau lalaie entuziast pe fundal... :)
Adra Bell,
multumesc :)
O sa reformulez: eu stiu sa gatesc, restul nu prea vor sa-mi manance operele :))
Singura mea scapare cu fata curata se mai inregistreaza la capitolul dulciuri.
In rest, la orice fel principal de mancare ma descurc groaznic.
Voi persevera!
ca de obicei mi-ai umplut fata cu-n zambet larg.Cel mai tare m-am distrat cu acele cantecele de copii pe care le-ai canta cu drag si spor.Iei niste meditatii? :-D Ma ofer sa meditez gratuit :-D
Despre mancare...pofta vine...gatind.Nici mie nu-mi place, nu ma omor dupa prepararea nush ce retete si in nush ce forme, as prefera sa halim numai mezeluri si branzeturi dar...dar...m-am trezit nevoita fiind ca gatesc destul de des si cumea ironiei si foatrte gustos!
Ayandari,
multumesc pentru oferta de meditatii, s-ar putea sa apelez!
(corect e insa sa te previn c-au mai abandonat vreo doi binevoitori, care m-au declarat fara speranta...)
Ah, mie, gatitul, ca serie de operatiuni, de placut, imi place. Cu rezultatele pare a fi o problema...
Trimiteți un comentariu