Am chiulit de la serbarea grădiniţească pe motiv de muci.
Niciun regret (referitor la chiul).
Am fost în schimb la Moş Crăciunul de birou mamiţunesc unde Muţunau n-a vrut în braţele Moşului, i-a spus (după un mic ghiont mamiţunesc) o poezie şi apoi a zbughit-o spre alţi copii fără să-i pese vreo clipă de cadoul întins de Moş. Total ne-economică orientarea!
Mamiţuni-cea-aşişderi de răcită a reuşit să supravieţuiască relativ neşifonată unor zile de lucru intens, motiv pentru care tot timpul liber (cel rămas după discuţiile de tip „tu nu apreciezi nimic din ce fac” purtate cu Bunica) a fost dedicat somnului.
Mai nou, de când cu nemersul la grădi, Muţunau sare peste somnul de prânz, adoarme abia la 11 noaptea (oooo, groaznic), şi se plictiseşte teribil în casă (noi n-avem sanie, avem doar muci).
Legat sau nu de nevoia de chestii interesante, a început să fie creativo-combinator pe marginea poveştilor şi poeziilor. Alba-ca-Zăpada vorbeşte cu Mica Sirenă, în Moş Crăciun cu plete dalbe nu strigă glasuri de copii, ci glasuri din nămeţi, iar lui NanaManu n-on să-i mulţumim pentru chitara de jucărie cumpărată via Mamiţuni, ci pentru brazda de sub plug.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu