luni, 7 februarie 2011

Ceainicele - ultima obsesie

Suntem în plină perioadă ceainicăreas(c)ă. În care am intrat accidental, cotrobăind pe youtube. Ceainicăreala(ria? roşenia?) bate până şi Pisicile Aristocrate.

A trecut şi-n viaţa reală, unde ceainică(ri)m de zor, transferând za’ă’ din zahaaa’niţă în ceainic, de unde o să-l turnăm atât înapoi, cât şi pe jos (în pofida aranjării grijulive a spaţiului de lucru...). Vom merge până şi la Megaiiimaaaajj, să luăm alt ceainic 3D - ca s-avem ce sparge, nu de alta.

Drept care mă uit la filmuleţe şi le pun bine, nu care cumva să uit de ele.
...ca şi cum le-aş mai putea ublia ’f’odată! într-o perspectivă de coşmar, mă văd fie fugărită din toate părţile de batalioane de ceainice pufăitoro-ţopăitoare, intens & variat colorate, fie lălăind tembelizant, la infinit, numai:

I'm a little teapot,
Short and stout,
Here is my handle (one hand on hip),
Here is my spout (other arm out with elbow and wrist bent),
When I get all steamed up, (cu variaţiunile when the water’s boiling / when I see a teacup, căci surdu’ n-aude, da’ le potriveşte)
Hear me shout,
Tip me over and pour me out! (lean over toward spout)
I'm a special teapot,
Yes, it's true,
Here's an example of what I can do,
I can turn my handle into a spout,
Tip me over and pour me out!,

Auctorele operei, dac' e să ne luăm după Wikipedia, ar fi un anume George Sanders.




Ţeainicu’ ma’o, cu ochi maaa’i:



Ţeainicu’ a’b (care... nu e ce pare a fi!):



Ţeainicu’ a’bast’u:



Ţeainicu’ ’oz:



Ţeainicu’ gaa’ben:
 


Ţeainicu’ cu patu’a-n nas:


I'm a little teapot...la-la-laaaa!

Niciun comentariu: