joi, 9 februarie 2012

Arătaţi-mi


Arătaţi-mi o singură viitoare mamă care să-şi dorească să fie brutalizată, fie şi doar verbal, în maternitate.

Care să ceară să fie tratată pur ca un caz, situaţie medicală pe picioare, fără niciun fel de consideraţie pentru ea ca persoană.

Care să nu tânjească după intimitate. Să ceară, dimpotrivă, să vină şapte serii de studenţi să-şi dea cu părerea, eventual în dezacord, cu privire la ce-ar trebui să i se întâmple ei.

Care să ceară cât mai multe intervenţii, ca să simtă sigur că i se întâmplă ceva anume, special, misterios, cu iz foarte specializat medical, dacă tot e în spital.

Care să nu-şi dorească, indiferent de cât de în secret, să-i fie respectate preferinţele şi instinctul, indiferent cât de ciudate ar fi ele.

Care să solicite să fie tratată de sus şi vag dispreţuitor de medici şi asistente. Eventual chiar intimidată.
Care să nu vrea să fie încurajată, ci bruftuluită şi umilită cât mai des.

Care să dea în scris, olograf, că se predă necondiţionat spitalului, şi că n-are absolut nimic împotrivă, ba chiar solicită, să fie tratată ca neavând niciun pic de discernământ, şi, dacă se poate, niciun drept.


Arătaţi-mi-o. Presupunând că există.

Da' indiferent ce părere aş avea eu referitor la ce mi se potriveşte mie într-o situaţie asemănătoare, în ceea ce-o priveşte pe ea, e tot dreptul ei să aleagă.



Despre ce vorbim, de fapt, în ultima vreme?

16 comentarii:

g.cojocaru spunea...

:) Sunt curajoase mamele care fug de sistem... desi, personal nu aprob nasterile in afara sistemului, le admir pentru curaj. Aici e vorba de asumarea riscurilor... dar nu cred ca mamele care nasc in afara sistemului sunt eroine ci cred ca sunt persoane care au ales sa nasca civilizat ASUMANDU-SI constient, toate riscurile. Nu cred in "femeile inainte nasteau acasa" ... atunci rata mortalitatii la nastere (mama si copil) era mult mai mare, dar cred in nasterea intr-un climat prietenos, intim, relaxant, in care ai posibilitatea sa fi insotita de cineva... mama sau sora sau sot... oricine te poate ajuta psihic in acele momente.
Am auzit de povesti frumoase legate de nesterile in spitalele de stat... eu am stat 3 saptamani in unul... si nu am fost capabila pana acum sa vorbesc despre tot ce am trait acolo.... si totusi, psihicul meu nu ar putea accepta ideea unei nasteri departe de medici... I'm twisted! :)

Ceska777 spunea...

Mai bine nu!

Raluca spunea...

:-*

Anca spunea...

Noi în ultima vreme vorbim despre teama (sau panica?) noastră de a descoperi oameni care să gândească și să facă ALTFEL. Noi mai vorbim despre teama noastră (sau panica?) de a nu avea controlul. Noi mai vorbim aici despre panica de a nu fi judecați de alții. Noi vorbim tare mult în ultima vreme despre intoleranță.

mariamirabela spunea...

Multumesc, Mamituni!

Maria Coman spunea...

eu am nascut la euroclinic. si a fost ok. nimeni nu m-a injurat. nimeni nu m-a brutalizat. am plati la final, cu factura. asta asa, tehnic....asistentele au fost super ok, stateau pe langa mine, dar prieteneste, nu parea ca e datoria lor. mi-au explicat orice, oricand, la orice ora. m-au linistit daca mi se parea ceva ciudat cu copilul. una peste alta, eu n-am ce sa le reprosez. despre ce discutam? si eu ma intreb....

Mamiţuni spunea...

G.,
daca un sistem e gresit, ne mai miram ca fug oamenii de el?
Daca s-ar putea naste la spital (te citez) "intr-un climat prietenos, intim, relaxant, in care ai posibilitatea sa fi insotita de cineva... mama sau sora sau sot... oricine te poate ajuta psihic in acele momente", cate optiuni de evitare a sistemului ar mai aparea?

Ma tem ca punem lucrurile gresit in balanta. Ma tem ca, din lipsa de altceva, ne multumim cu un sistem prost si stramb.
Ma tem ca-l machiem si ca ne mintim, in stil hainele imparatului, ca sa facem mai suportabile unele realitati de altfel inadmisibile. Vezi povestea cu spitalul de pediatrie din Sibiu, unde, nu-i asa, curge lapte cu miere, totu'i perfect, asa trebe, ce-i aia mama internata cu copil, avem noi grija, pentru simplul motiv ca nimeni nu s-a straduit sa fie altfel.
Ma tem ca ne batem cu umbre.

Intorcandu-ma la ce zici, dupa ce-ai trecut prin ce-ai trecut la nasterea lui Vladimir, e normal sa fii precauta si sa vrei sa fii langa medici. Si cred ca vrei sa fii langa medici buni.
Si mai cred ca, daca s-ar purta si uman, ar fi si mai bine - ti-ar fi fost mai bine, si tuturor ne-ar fi mult mai bine - inclusiv personalului medical!



Ceska,
stii tu pe cineva? :D
(asta ca sa inteleg unde bate "mai bine nu"-ul tau!)



Raluca,
eu-s hoasca batrana, stiu doar 3 emoticoane (pe :), pe :( si pe :D ) - deci, te-ntreb: imi zambesti, sau scoti limba la mine?



Anca,
iaca, mi-ai raspuns :)
Eu cred ca mai vorbim si despre norma. Despre rigiditate si despre condamnare.
Despre tristeti si durerii proprii despre care nu stim sa aducem vorba decat urland la altii (eventual, pur straini) cu privire la optiunile lor.
Despre cai verzi pe pereti si despre oameni cu prea mult timp la dispozitie (desi ar zice altfel daca i-ai intreba) si prea putine preocupari concrete.
Despre fonfleuri sterile.
Dar, in primul rand, despre teama. Si lasitate.
Si, printre randuri, despre felul in care astea ne impiedica sa corectam un sistem evident nefericit.


MariaMirabela,
cu drag!
(da' mai exact, pen' ce?)


Maria Coman,
foarte frumos!
Traiasca Euroclinic si sa le tina Dumnezeu naravul :))
Si sa-i educe si pe ceilalti - medici si personal auxiliar, din alte locuri, prin exemplul lor.
Si sa ramana asta si cand vor avea uber-mega-flux de pacienti - adica sa nu li se urce la cap propria importanta...


In rest, pot da un exemplu care mie mi s-a parut foarte urat despre Regina Maria - e de data recenta si fara nicio legatura cu istoria recent vehiculata, ci cu (ne)respectarea optiunilor pacientei si cu (ne)respectarea angajamentelor asumate contractual.
Chiar si fara sa ma uit la controversa legata de preluarea mamei care a nascut acasa, in ochii mei Regina Maria are (comercial vorbind) o problema de calitate a serviciilor, care e prost gestionata. Nu e de ieri, de azi... dar, cum imaginea locului e data si de medicii buni, care merita toata stima, in perceptia de ansamblu lucrurile se amesteca.
Si iar ajungem sa nu mai stim despre ce vorbim... si sa ne batem cu umbre...

Raluca spunea...

Mamituni, e emoticonul pentru un pupic. Am vrut sa-ti multumesc, sa-ti spun ca-mi place, dar n-am vrut ca orice spun sa se intoarca impotriva mea sau a ta. De asta am dat un semn scurt doar :).

Mamiţuni spunea...

Raluca,
aha, multumesc!
Ce sa se intoarca impotriva mea sau a ta?
Faptul ca am pareri proprii si mi le exprim?
Ca pun intrebari?
Ca-mi expun afinitatile?

Am bumerang si nu stiu?
Si, daca am, vorba bancului, cum scap de el? :))

Raluca spunea...

:)) ei, eu sunt mai slaba, si nu ma refer la cantar :)))

alina spunea...

Poanta cu imparatul am spus-o si eu. :) Curand de tot. Cu mentiunea ca na, important e, ca intodeauna, cat de mandru umbla, nu cat de gol. Of.
Pup tare.

PS imi lipsesti pe FB, cu doza ta nemaipomenita de normalitate si bun simt. :)

Maria Coman spunea...

stai linistita, a dat faliment euroclinic, acum e in reteaua-ghici-regina maria :)) iar echipa inteleg ca e la sanador

Mamiţuni spunea...

Raluca,
pe cantar sigur esti :)

Alina,
pe facebook ai zis de hainele imparatului?
Nu-mi plac foarte multe din ultimele decizii ale corporatiei facebook (trecerea fortata la timeline, fazele de neam prost legate de protectia datelor, notificarile nefacute cu privire la varii modificari de politica, etc).
Iar in materie de stat si comentat pe facebook, odata ca n-am vreme de comentat in timp real, nici macar timp in fiecare zi.
Deci nu cred c-ar avea mare sens...

Si-apoi, mare parte din ce numesti tu normalitate a mea vine taman din faptul ca am ragaz sa citesc si sa reactionez, nu-s "conectata" la cald.


Maria Coman,
asta e dovada ca eu traiesc sub o piatra, intr-o pestera submarina acoperita de lespezi, pe fundul lacului Vostok!

Imi vine sa zic ca bunul simt are, realmente, un cost. In timp ce reaua vointa vine gratis, motiv pentru care e mai usor de recurs la ea. mda.
Acu' pricep si de ce Regina Maria are ce numeam eu problema de calitate a serviciilor - e clasica situatie a fuziunii / extinderilor nedigerate...

alina spunea...

Da, pe Facebook zisesem. :) Nici mie nu-mi plac multe la reteaua cu pricina, timeline nu e insa deloc bau bau si, din cate vad, nici obligator', deocamdata. In rest iti cam setezi destul de lejer restrictii de siguranta si protectie. Singura buba e cu marketingu' sfidator de personalizat, da' aceeasi treaba e si cu dom' google, nu a inventat Zuckerberg masinaria. Mno. Imi place ca se schimba idei si info mult mai rapid si mai eficient. arma cu doua taisuri, stiu. Dar pe mine ma incanta ca am grupul meu la care sunt conectata. Cateodata ma lovesc de alte sfere si ma zburlesc (si la mine distanta fizica functioneaza drept alienator hi hi). Si atunci imi lipseste sa fim mai multi. Asa, alienati. :) Sociopati, cum zice cineva, persoana importanta, nu spui cine, se stie ea, si da des pe la tine pe-aici, he he.

Mamiţuni spunea...

Alina,
am priceput.
Eu n-am cum sa particip feisbuceste in timp real, si de-aia mi se pare ca nici n-are rost sa m-apuc de subiect.
Cat priveste mentiunea de sociopatie, n-am priceput la cine te referi. Poate pentru ca sunt prea ocupata sa-mi lustruiesc noua arma de distrugere in masa? (ca de lustruitul "agregatului" de distrugere in casa se ocupa chiar el insusi :))

alina spunea...

Nu, nu era pentru tine aluzia. :) Ci pentru Moni, care mai vine si ea pe la tine pe aici. Stie ea despre ce vorbesc. :)
Eu in rest ma bucur ca sunteti bine, empatizez cu alergaturile browniene si ptiu, necesare si ... mda, pai, nu mai e nimic de zis, ma bucur ca sunteti bine. :)