duminică, 18 martie 2012

Cum se întreţine un rol de victimă

De la Jacques Salomé citire, un pic adaptat.
Un rol de victimă se întreţine pornind de la mai multe elemente:

1. Atribuirea rolului - ca să-ţi fie clar cine e victima, personaj generos dar maltratat: „după tot ce am făcut pentru tine...”


2. Acuzarea celuilalt (uneori,demonizare în toată puterea cuvântului): „oricum, niciodată nu m-ai iubit cu adevărat” „tu întotdeauna ai făcut X”


3. Accentuarea/exagerarea nedreptăţii simţite: „nimeni nu mă înţelege”


4. PR-ul: crearea unei imagini de personaj nefericit, atragerea „aliaţilor” de partea sa, pentru că „doar ei sunt sensibili şi pot înţelege”


5. Difuzarea informaţiei în rândul a cât mai mulţi dintre cunoscuţi, cu, eventual, cât mai multe variante care să arate că „opresorul”
a) ar fi putut să facă altfel
b) nu a făcut nimic
c) ar fi putut să spună ceva
d) nu a spus nimic.

6. Adăugarea unui strop de rea credinţă (ca dovadă de aşa zisă bunăvoinţă din partea „victimei”) „dacă mi-ar fi spus dinainte, poate aş fi putut să fac ceva...”

7. Completarea imaginii cu ideea unei inimi rănite, eventual (culmea perversităţii) suprem iertătoare.


Ca  să ştim, zic.

3 comentarii:

Anca spunea...

Cred că tipul victimei se regăsește în jumate din populația României. Dacă nu mai mult.
(îmi plac cărțile pe care le citești!)

Tapirul spunea...

oh ko, aș putea să povestesc de subtilitatea cu care o japoneză joacă rolul ăsta....

Mamiţuni spunea...

Anca,
jumate?
Citeaza, te rog, statistica si metodologia ;)
Multumesc. Asemenea!


Tapir,
pai, sa nu te (oh ko) oprim, zic.
Baga!