Hainute (multe). Pampersi (3 pachete. Mari). Scaun de masina. Carut. Scaun de masa (Utilizat, ce e drept, mai ales la bunici. In deplasare, nu prea ne-am atins de el). Cosul cu jucarii (ce sa le mai scoti, unde sa le mai pui, sa nu se sfarame… le-am luat cu totul!) Cutiile de lapte praf. Borcanele si paharele cu mancare congelata (da, suntem economo-lenesi, facem o data mai mult si punem la congelator surplusul dramuit; Mutunau nu dovedeste un piept de pui intr-o singura zi… nici in doua, de altfel. Mai ales ca nu primeste numai carne la o masa, trebuie sa haleasca si morcovi, si orez, si alte legume…). Piscina (de utilizat pe post de tarc). Barcuta (foaaaaarte exploatata). Patul pliant (initial neutilizabil din cauze de nepricepere mamitunica). Cortul de bebe, deocamdata neatins. “Suportul” de medicamente si cosmetice mutunautice, dibaci rulat cat sa incapa eficient intr-o geanta de plaja. Rucsacul Deuter de carat bebe pe trasee inaccesibile caruciorului (nu am parcurs inca, drept care rucsacul e neatins). CD-urile cu muzica adormitoare (desi in general Mutunau cade lat seara, de nu prea-i nevoie de muzichie soporifica…)
Da, ati ghicit, suntem iar in miscare.
Nu am luat – si am constatat ca ne-ar fi fost de folos:
Sacul de dormit (mare greseala! “da’ cat de frig poa’ sa fie?”- noi veneam de la 38 de grade… uite asa, cam cat pentru un sac de dormit).
Un set de lenjerie pentru patuc. Eventual, unul si pentru Mamituni – sau macar sacul de dormit…
Un dulap pliant – sa avem unde depozita bulendrele si agata umerasele. Aici, cu toata bunavointa, nu prea e loc pentru multiplele noastre posesiuni.
Olita. Intre timp, am achizitionat una. Bleumarin, micuta, comoda, minunata… e, daca nu ma insel, a patra pe care o cumpar. Am sentimentul ca nu va fi nici ultima. Doua sunt la “sediul central”, una la bunici, una, aici. Nu stiu sa spun daca o lasam aici, pentru utilizare viitoare, sau nu, o caram si pe asta, muncitoreste, inapoi cu noi…
Un frigider. Intentionam sa cumparam, intru cadorisire & proprie folosinta ulterioara. Beleaua e ca nu-l pot cara, ca nu prea incape in masina…
Dusul de camping.
O conexiune broadband. Sau macar ceva semnal 3G…
Ce nu folosim: incaltarile de Mamituni, care tropaie desculta non-stop (mai putin seara, cand isi tranteste sosetele-botosi cu catel incorporat).
In rest, noutati: de cand cu fugarirea cocosului, parca-parca sunt mai putin fioroase cucurigelile… Da, ne trezim dimineata si asteptam incruntati, cu respiratia taiata, urmatoarea runda de agresiune sonora, venita fix din dreptul geamului nostru (de-mi vine sa iau un puscoci – alt obiect lipsa din bagaj – si sa-l spulber instant pe pintenat, spre disperarea gainilor, care-l privesc cu netarmurita adoratie si nu se dau dezlipite de domnia sa). Da’ nu mai izbucnim in plans cu sughituri.
Concluzia lui Mamituni: garantat, mistoul demitizeaza pana si cocosii.
(Sa vedem cat va dura curajul si cate runde de fugarire vor mai trebui intreprinse.)
Nu am luat – si am constatat ca ne-ar fi fost de folos:
Sacul de dormit (mare greseala! “da’ cat de frig poa’ sa fie?”- noi veneam de la 38 de grade… uite asa, cam cat pentru un sac de dormit).
Un set de lenjerie pentru patuc. Eventual, unul si pentru Mamituni – sau macar sacul de dormit…
Un dulap pliant – sa avem unde depozita bulendrele si agata umerasele. Aici, cu toata bunavointa, nu prea e loc pentru multiplele noastre posesiuni.
Olita. Intre timp, am achizitionat una. Bleumarin, micuta, comoda, minunata… e, daca nu ma insel, a patra pe care o cumpar. Am sentimentul ca nu va fi nici ultima. Doua sunt la “sediul central”, una la bunici, una, aici. Nu stiu sa spun daca o lasam aici, pentru utilizare viitoare, sau nu, o caram si pe asta, muncitoreste, inapoi cu noi…
Un frigider. Intentionam sa cumparam, intru cadorisire & proprie folosinta ulterioara. Beleaua e ca nu-l pot cara, ca nu prea incape in masina…
Dusul de camping.
O conexiune broadband. Sau macar ceva semnal 3G…
Ce nu folosim: incaltarile de Mamituni, care tropaie desculta non-stop (mai putin seara, cand isi tranteste sosetele-botosi cu catel incorporat).
In rest, noutati: de cand cu fugarirea cocosului, parca-parca sunt mai putin fioroase cucurigelile… Da, ne trezim dimineata si asteptam incruntati, cu respiratia taiata, urmatoarea runda de agresiune sonora, venita fix din dreptul geamului nostru (de-mi vine sa iau un puscoci – alt obiect lipsa din bagaj – si sa-l spulber instant pe pintenat, spre disperarea gainilor, care-l privesc cu netarmurita adoratie si nu se dau dezlipite de domnia sa). Da’ nu mai izbucnim in plans cu sughituri.
Concluzia lui Mamituni: garantat, mistoul demitizeaza pana si cocosii.
(Sa vedem cat va dura curajul si cate runde de fugarire vor mai trebui intreprinse.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu