Dimineata la 7, Mamituni-cea-chioara-de-somn nu a putut pregati la timp (adica instantaneu) laptele. Au trecut mai mult de doua racnete si trei mormaieli pana s-a prezentat, inadmisibil de impleticita, cu sticluta. Ceea ce i-a dat lui Mutunau suficient timp cat sa ia contact cu lumea inconjuratoare, si sa-si puna la punct strategia. Ca sa nu se alarmeze persoana nepieptanata, sprijinit-prabusita de/peste patuc, si sa nu cumva sa se descurajeze in a mai livra lapte la urmatoarele ocazii, Mutunau a decis sa profite eficient de toate oportunitatile care se prezinta, respectandu-si prioritatile si punctele cheie de pe agenda. Asa ca a inceput prin a sorbi catinel laptele, cu ochii suficient de inchisi cat Incompetenta-Sa maternela sa creada ca, gata, scapa! Laptele se bea si Mutunaul se intoarce la sforait.
Aiurea.
Pana la lasatul ultimei lingurite de lapte in biberon (ca de obicei...), totul a fost conform rutinei. Mai putin faza cu ochii intredeschisi - de obicei, micul dejun se ia prin somn. Da' asta numai daca are cine sa ti-l livreze la timp... (Ah, cata lipsa de respect pentru deadline-uri!). Ceea ce a adormit si mai tare vigilenta materna, oricum nu foarte-n floare. Dupa stuchirea biberonului au urmat, intr-o zburdalnica succesiune, impecabil coregrafiata (Mutunau mai asculta din cand in cand pasaje din Spargatorul de Nuci) ranjetul larg, de multe aventuri prevestitor, semnul indubitabil ca domnul a sfarsit cu somnul, intoarcerea rapida pe burtica, pozitia ridicat-patrupeda, inhatarea barei patucului, pozitia ridicat-bipeda, si insfacarea hotarata a lui Mamituni, de tipul "Hai, ridica-ma odata". V-am zis ca era somnoroasa, da? Evident ca n-a avut timp sa zica nici pas.
Ei, si de-aici a inceput sirul de "ba mai dormi"-"ba nu mai dorm", prelungit toata ziulica. Dupa o prima runda de topaiala nu tocmai bine dispusa prin casa, au urmat inca 2 ore de somn, tot nesatisfacator, inca o runda de topaiala (toate topaielile sunt insotite de mesele de rigoare), o alta tentativa de adormire, de dupa-amiaza, si mai dramatica, soldata cu mofturele si racnete Mutunautice de neuitat... era clar ca azi nu a fost o zi buna.
Nici o nadejde pentru plimbarea de seara. Adica, are loc, da' nu ne asteptam la nimic de la ea.
(lucrurile cele mai bune cica asa vin, cand ai incetat sa le mai astepti)
La intoarcere, inspirat ori de deplasarile biped-sprijinite comise in parc, ori de alergarea dupa o masinuta teleghidata, apartinand, evident, altcuiva, Mutunau a binevoit sa parcurga, singurel, nesprijinit, juma' de sufragerie... (bonus, pe langa aia 10km parcursi in siguranta, cu sustinerea asigurata de un deget matern...).
Mamituni, escroaca, a supralicitat, si a oferit recompensa - sub forma de jjjj! (Pentru necunoscatori, jjjj reprezinta un soi de leganare mai hotarata, cand Mutunau, tinut in brate, se arunca pe spate, si Parcul-de-distractii-Mamituni il prinde si il mai coboara un pic). Asa ca Mutunau a adunat vreo 4 jjjj-uri, si la contorul de biped s-au mai adaugat niste pasi...
Plus ca s-a batut recordul - 6 sau 7 pasi! Ceea ce ne arata ca Mutunaul este perfect pregatit sa mearga, si deloc dispus s-o faca nerecompensat.
Lumea trebuie sa devina, de indata, un loc mai interesant!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu