Bifate la capitolul lipsuri:
Timp pentru tot ce mi-aş dori să fac - de la mers pe coclauri până la citit cărţi bizare în creierii nopţii.
Energie.
Suficientă disciplină ca să duc la capăt tot ce mi-am propus (iar lista e, mereu, din ce în ce mai lungă...).
Relaţii mai relaxate.
Înţelepciunea de a nu insista inutil. Sau de a nu insista, în general...
Toleranţa pentru situaţiile „greşite”.
Nu, nu e vorba de ce-mi lipseşte acum, când am un copil.
Sunt lucrurile a căror lipsă o resimţeam acut înainte.
De unde-mi rezultă concluzia că-n spatele deficienţelor declarate/recunoscute stau, uneori, alte lipsuri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu