joi, 21 octombrie 2010

Momo



Există o taină foarte mare şi totuşi foarte obişnuită. Toţi oamenii iau parte la ea, fiecare o cunoaşte, dar numai foarte puţini se gândesc vreodată la ea. Cei mai mulţi o ia ca atare şi nu se miră câtuşi de puţin cu privire la ea.

Taina aceasta e timpul.


Există calendare şi ceasuri pentru a-l măsura, ceea ce înseamnă însă prea puţin, căci oricine ştie că o singură oră poate părea o veşnicie, uneori poate trece însă într-o clipită - depinde de ceea ce trăieşti în ora respectivă.

Căci timpul e viaţă. Iar viaţa sălăşluieşte în inimă.

Citiţi-o. Este minunată.

3 comentarii:

Ralu' spunea...

Am descoperit-o intr-un anticariat pe vremea studentiei, am luat-o numai pentru ca Ende scrisese si Povestea fara sfarsit; mi-a placut mult, mult de tot, ori de cate ori am recitit-o.

XoXo spunea...

se pare ca in anticariat tre sa scormonesc si eu dupa carte...din pacate nu a mai fost editata de mult :((

Mamiţuni spunea...

Ralu'
am urmat fix aceeasi reteta :)

XoXo,
anticariat, da.
Desi traiesc cu impresia c-am vazut-o reeditata... ori poate o confund cu Poveste fara sfarsit. Sau cu vreo editie in alta limba. Daca o gasesc pe vreundeva, te anunt.