Cum e fără grădi

Surprinzător (sau nu...) de bine! Cu amendamentul că până-n sfârşitul lunii trebuie să-l înrolez pe musiu în diverse activităţuri sportive, că, nu de alta, da’ i-ar prii, chiar foarte bine.

Atât de bine încât stau să mă gândesc ce-ar trebui să fac ca să nu-l dau nici la şcoală!

Digresiune:
Acu’, mai în glumă, mai în serios, am avut o discuţie pe teme de şcolit acasă cu mama unei de-acum-foste-colege muţunautice.
Am zis că la noi n-o să se permită veci şi pururi varianta „te-nvaţă mama /tata/ bunica /pisica acasă”, din motive de:
- teamă de analfabetism (nu că n-ar exista destul analfabetism funcţional...);
- teamă de potenţiala creştere a criminalităţii (că, vezi Doamne, dacă învăţământul nu-i obligatoriu, vor fi copii ţinuţi acasă fără a fi şcoliţi, şi altă şansă decât să se-apuce de boacăne n-au, ca şi cum pe contemporanii noştri autori de boacăne şcoala i-ar fi oprit să n-o comită şi mai nasol);
- spectrul ieşirii din normă - cum adică să permitem altceva.
- teamă de nou - ce e aia şcolit acasă? brrrr!
- pura ne-înţelegere - nu priţepem, deci nu se poate.
- selectarea paranoică a unei insulte inexistente: ceeeee? adică eu-s prost că m-am chinuit atât şi- am mers la şcoalăă? niet.
- dubiile legate de calitatea „instructajelor” & " instructorilor". (ceea ce, când la şcoală ai suplinitori ai căror profesori au fost tot suplinitori, e de-a dreptul hilar...)
- dificultăţile pre-existente-n materie de făcut programe şcolare.


Aştept cu interes să fiu contrazisă de măsurile unui guvern/minister/ministru luminat.


Revenind la subiectul din titlu, efectu' secundar pozitiv de aşteptat, dar neprevăzut (de stres?): eu mai dorm & mai citesc, el n-a mai răcit.
(Nu cred că-i de la scoaterea din colectivitate; cred că, pur şi simplu, copilul doarme mai mult şi e mult mai puţin stresat, ceea ce-l ajută.)

Ptiu, să nu fie de deochi, am avut deja 3 săptămâni fără muci, ceea ce la noi nu se mai văzuse din septembrie, şi, înainte de septembrie, de prin martie sau aprilie... Deci e o realizare.
Dacă mă gândesc şi la coşmarul din noiembrie... e una cu atât mai mare!