Ia'n să revenim on pic la tema asta.
Presupunând despre prăvălia cu pricina (aia cu nume de istorică pârnaie) că e realmente prietenoasă cu copiii,
nu doar cu banii părinţilor lor, comunicatul corect de PR al ar fi sunat cam
aşa:
Ne cerem scuze pentru cele întâmplate. Ne bucurăm să vă avem drept
clienţi şi dorim să ne vizitaţi împreună cu copiii şi pe viitor. Ce am fi vrut
să comunicăm era că, dacă ne anunţaţi din timp că intenţionaţi să organizaţi o
întâlnire la noi, ne putem pregăti să vă primim cât mai bine, în aşa fel încât
dumneavoastră şi copiii să vă bucuraţi cât mai mult de ieşirea la ceai.
Vă oferim, împreună cu scuzele, şi o trataţie din partea casei, pe data
de... , la ora de..., (eventual în sumă de...)
Acu’, nu mi-s atât de naivă încât să-i suspectez pe cei de la locaţia de
glorioasă amintire cum că:
- ar fi realmente prietenoşi cu copiii (reacţiile piarului mă fac să
cred că au contraire)
- au bun simţ
- ştiu la ce se referă aspectele legate de relaţii cu clienţii
- sunt în stare să-şi repare propriile gherle
- îţi cer să faci rezervare când vrei să vii cu copiii şi în alt scop decât
să-ţi poată spune că nu mai au locuri.
Cred că-s doar o prăvălie lansato-deschisă cu ifose 'telectualo-şmechere & captivată de
propria-ncercare (leşinată şi deloc înţeleasă, da’ percepută ca reuşită) de-a se
diferenţia.
Cetăţeni, dacă voi nu vă înţelegeţi atributele de promovare, e cam nasol. Pentru
că asta, în esenţă, înseamnă că nu ştiţi nici de ce faceţi ce faceţi cu/în locul
ăla, nici care vă e, de fapt, identitatea de prăvălie. Pe termen uneori
suprinzător de scurt, consecinţa logică a acestui gen de necunoaştere e lacătul
pe uşă.
Nu pentru că v-ar boicota cineva, ci pentru că, din confuzie-n confuzie, vă
faultaţi singurei pân’ la comă.
Cât priveşte băgătorii de seamă profund deranjaţi: priviţi-vă
înlăuntrul.
Amintiţi-vă gustul primei interdicţii nejustificate care v-a fost adresată.
Al primului refuz resimţit ca abuziv.
Al falsei satisfacţii date de aprobarea unui comportament cuminte. Al
căptuşelii ei, îndoiala cu privire la cât de iubit(ă) eşti, de fapt.
Senzaţiile
cutremurător de distrugătoare ale contemplării condiţionării iubirii.
Nu, nu-s deloc departe. Le-aveţi miasmele în cerul gurii. De-acum, deja tatuate
adânc, dureros, veşnic nevindecat. Ascunse sub bandajul murdar al celebrei normări.
Transferarea impunerii ori/sau a sancţiunii nu vindecă. (dac-ar fi fost aşa,
durerea v-ar fi trecut de mult...).
E doar o repetare compulsivă a unui gest vechi, făcută din dorinţa de, pe cât
posibil, a-nţelege. Şi dintr-o tentativă imposibilă de-a repara de-acum arhaica
ruptură.
E pura furie neexprimată.
E un urlet mut care pretinde desfigurarea tuturor, după chipul durerii
voastre.
Şi-i cu atât mai trist şi mai patetic cu cât e, pentru voi, doar un drog
inutil.
A, încă o chestie: la toate mişeliile din comentariul pe care l-am lăsat la
Raluca se va mai adăuga una: ăia merită un scris pe păreţi. Cu
carioca veşnică.
Textul va fi, desigur, suntem child-friendly.
marți, 20 martie 2012
Completări la o anume reacţie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
9 comentarii:
ha ha ha ha
genial. as usual. :)
muah!
(stiu, erai furioasa, si eu m-am infuriat, rau. prostia are darul sa ma scoata din pepeni invariabil)
subscriu. 1000000000% !!
Zi-le, Mamitzuni :)
Cand o sa deschidem si noi (candva...) cafeneaua-cofetaria care VA FI child-friendly (am zis!) asa-i c-o sa veniti cu toatele, mamele normale si frumoase? :)
Foarte de acord. Ma bucur ca mamicile incep sa-si strige drepturile, pentru ca numai asa copiii nostri vor invata ca e cazul sa fie respectati.
si totusi se pare ca piaru' a aparut senina saptamana aceasta la Totul despre mame, laudandu-si locatia si subliniind cat de child-frendly e ea. :)))))))))))
si off topic: eu de ce nu ma mai pot abona la comentariile tale??
Mamitumi, iubesc etichetele tale:) In rest, multumesc pentru postarea asta.
Alina,
furioasa e mult spus, avand in vedere ca eu n-am fost pe-acolo.
Mai curand satula de pretentiile prostesti de tip "suntem child friendly".
In conditiile in care cand spui asta, de fapt nu faci decat sa subliniezi anormalitatea curenta, cea a izolarii copiiilor.
Ralu',
hai sa nu fie child friendly.
Hai sa fie NORMALA.
Adica sa poti veni cu copii si sa te joci cu ei acolo.
Evident ca venim :D
Olandez,
e, daca ma intrebi, o chestiune de bun simt, inainte de a fi una despre drepturi.
G.,
ai vazut-o tu, sau ai auzit c-ar fi aparut?
Nu stiu emisiunea (ca nu ma uit la televizor); e live, sau inregistrata? (ca daca e inregistrata interventia putea fi mai veche).
Daca totusi a aparut, ia sa punem noi o vorba onesta pe adresa redactiei...
Ref off topic, habar n-am de ce nu te poti abona. E de la Blogger, nu de la mine.
Raluca,
de ce am senzatia ca stiu care ti-a placut cel mai mult? :)))
Ref multumiri, n-ai de ce.
Imi pare rau c-ai avut de trecut prin experienta neplacuta cu locanta si apoi prin cea asemanator de neplacuta legata de comentariile "istete" ale cate unora cu identitati multiple.
Eu
(reiau)
Eu tot dau odata cu suc de sfecla dupa ei!
pe 20 Martie 2012 http://totuldespremame.ro/video/timp-liber-librarie-cafenea
Trimiteți un comentariu