vineri, 22 ianuarie 2010

Întoarcerea miorlaucelor


Aceste două jupânese îmblănite (a căror epopee poate rivaliza ghebos cu Forsyte Saga - în varianta mieunată - motiv pentru care n-o ... povestim chiar acum) au fost re-importate. Li s-a anulat, în fine, deportarea pe motive iniţial toxoplasmotice, igienico-bebeluşiste şi, apoi, călătoritoare.

Aşa că-n prezent ne mândrim cu multiplicarea patrupedă a balamucului.

Ele s-au întors. Da’ bunele lor maniere, nu.

Lasă că acum fiarele sunt la apogeul istericalelor pe teme de interdicţii teritoriale (nu mai au voie decât în anumite zone ale bârlogului muţunauto-mamiţunesc), da’n plus una dintre ele are, încurajată de lunga perioadă petrecută în aer mai liber, o problemă cu nimeritul tăviţei în caz de mare urgenţă. (e atât de copleşită c-o trece, încât nu se mai deplasează întotdeauna spre locul special amenajat), aşa că trebe supravegheată & îndrumată.
Numa’ mâţa n-o mai duceam la baie... (da’ mai ştii, poate facem potty training la dublu. totul e să nu-şi confunde cursanţii agregatele alocate şi să mă trezesc cu Muţunau anunţând mândru izbânzi la nisip în vreme ce pisica protestează că nu mai are pamperşi)

Culmea e următoarea: deşi Muţunaul a fost înconjurat din fragedă pruncie de motănime, mieunatul nu i-a intrat nicicum în repertoriul onomatopeic. (îţi explică & interpretează fără probleme o mulţime de alte animale, inclusiv, mai nou, calu' (ca’u) da’ nu şi mâţa. niet.)

Mmm. La cât se bagă juvinele prin picioarele mele dimineaţa (adică la câte călcături îşi fură) nu cred că asta va mai fi, mult timp, o problemă...

6 comentarii:

Belle de Jour spunea...

:))
cred ca ai sa ai muulte povesti despre jupanese si cu jupanesele astea
:)

Anonim spunea...

:-)))))))) Mie,una, nu-mi plac pisicile absolut deloc, astea din poza insa, sunt exemplare superbe.Asteptam alte povesti la fel de haioase.

Altheate spunea...

Va fi interesant de vazut capitolul cu tras mata de coada, sau guler de blana sau caciula de blana pentru Mutunau.

Mamiţuni spunea...

Belle,
cred ca da :)

Ayandari,
multumesc!
Noi suntem neam de pisicari :) Si unele din prietenele noastre patrupede sunt, intr-adevar, foarte frumoase.

Altheate,
incep sa cred ca mitele si copilul au semnat, in secret, un armistitiu. Deocamdata nu se incaiera.
Da' mai stii ce idei ne vin, cu varsta? :))

vic spunea...

daca cea care are probleme e birmana, trebuie sa ai mare rabdare: ele sunt superemotive.

Mamiţuni spunea...

Vic,
multumim pentru vizita si pentru sugestie.
Da, e birmana. Doar ca-i ceva mai complicat: acum multi ani, aceasta pisica (pe atunci gestanta) a cazut de la etajul 4. Mai avea o saptamana pana sa fete.
A fost un miracol ca a supravietuit. Ajunsese la 1kg si jumatate, de la 4...
Pana la accident (se furisase in balcon, unde nu avea voie, si se cocotase sa pandeasca niste vrabiute; asa a alunecat...) fusese cea mai civilizata pisica din lume.
Deci e nevoie de foarte multa rabdare.